Ro Club Maraton
Centru testare performanta sportiva Superfit
Home | Sitemap | Contact
Ultimele postari pe forum UK FR DE HU IT GR JP 223927.75 km alergati de noi      Concursuri Antrenament Nutritie Sanatate Alergatori Povesti Produse
Home Ro Club Maraton Competitii nationale Calendar AIMS Maratoane in lume FORUM Galerie media Contact
Cautare

Cont utilizator

Ultimele noutati Reduceri la concursurile organizate de ABRC in 2017
Reduceri la concursurile organizate de ABRC in 2017
In atentia membrilor Ro Club Maraton: va comunicam preturile speciale la concursurile organizate de ABRC in acest an. Ceea ce trebuie sa platiti... Reduceri la concursurile organizate de ABRC in 2017

Concursuri Furtuna (tristetea unui alergator singuratic)
Odata mai demult cam pe vremea asta, cand iarna a inceput sa castige teren cu zile mai reci si nopti geroase, am iesit seara... Furtuna (tristetea unui alergator singuratic)

Antrenament Cum sa ne facem timp sa alergamCum sa ne facem timp sa alergam
“Nu am suficient timp.” Acesta este principalul motiv pentru care oamenii spun ca nu alearga. Sau pentru care... Cum sa ne facem timp sa alergam

Nutritie Suplimente nutritive impotriva colesterolului si a stratului adiposSuplimente nutritive impotriva colesterolului si a stratului adipos
Traim intr-un secol in care cele mai populare boli au la baza dezechilibre metabolice, asa cum sunt dislipidemiile si obezitatea.... Suplimente nutritive impotriva colesterolului si a stratului adipos

Sanatate Shiatsu, atingerea care vindecaShiatsu, atingerea care vindeca
Shiatsu este un stil de masaj fondat in Japonia prin combinarea de tehnici de masaj oriental cu notiuni moderne de anatomie... Shiatsu, atingerea care vindeca
Sunteti aici :: FORUM » Jurnale de antrenament personale » Jurnal Conumila

Jurnal Conumila



Open thread Jurnal Conumila

-



Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Luni, 11 Aprilie 2011 13:47
Am plecat pe drumul de Cluj fredonand "am sa ma-ntorc barbat".

Dupa cateva luni se alergare si primele 2 semimaratoane am inceput sa ma foiesc. Era ceva in neregula. Semi? De ce semi? De ce nu "cursa de 21.097m"? Ce o fi in partea aia goala de pahar? Ce se intampla cu oamenii mari care se joaca inca odata pe atat si ma trimit la culcare?

La sfarsit de noiembrie 2010 am inceput un program de alergare avand ca obiectiv "maraton 10 aprilie", ca timp imi propusesem 4 ore. Eram imbatat cu apa rece a lui McMillan(http://www.mcmillanrunning.com/mcmillanrunningcalculator.htm), care imi prognoza un posibil timp de 3h45', daca zice el, asa o fi. Probabil asta e valabil pentru o masina noua de alergat, nu pentru o Dacie cam veche, ruginita pe la tample, cu amortizoare si bucse facute zob. Si care la o turatie mai mare incepe sa sufle fum, sa patineze ambreiajul si sa consume ulei.
M-a omorat. Venea iarna. De la 150 km/luna am urcat rapid spre 200 si apoi spre 240. Cate indoieli si cate intrebari am avut in 4 luni doar colegii de alergare din Tineretului pot sa stie.Am mai testat masinaria la inca 2 semimaratoane, parea in regula.

Dupa aproape 1100 km a venit sorocul.

In ultima saptamana inainte de concurs ma asteptatam sa ma simt in plina forma. Nici gand. Emotiile si teama unui eventual esec mi-au cam stricat noptile. Alergarile de seara au fost un pic in viteza, facandu-ma sa ma intreb cum naiba o sa alerg eu 42 km si ceva maruntis.

Cred ca o parte dintr-un eventual succes este pregatirea temeinica. Fizica, psihica, suplimentata de o portie buna de 4 ore de muzica motivanta. Constatasem deja ce efect pozitiv poate sa aiba muzica, mai lipsea sa fac proba pe o distanta mare, cu casti si MP3 player.
De asemenea, cred ca sunt necesare diferite suplimente nutritive, menite sa te ajute sa parcurgi linistit drumul intre iad si rai (ca sa tii niste cursuri, Sorescu dixit).

Am fost cam speriat de vantul din Cluj, la Limassol experimentasem deja un vant frontal, si a fost dificil.

Duminica ma aliniam la start cu tot echipamentul pe mine. Inghetat de frig luasem pe mine cam tot ce aveam de imbracat, fiind convins ca o sa renunt la ele pe traseu. Luasem si o sapca, plangand dupa caciula de acasa. Sapca era tematica, daca a facut si dl.Haile reclama la Johnnie Walker, puteam sa port si eu o sapca pe care scrie keep walking, sperand sa fie un "keep running" de bun augur.

Alergarea a fost normala, din cele 4 ture 3 au mers fara probleme, pe primii 5 km cu mici temeri, aveam o auto-diagnosticata periostita (nu stiu exact ce este, dar suna bine) si imi era frica sa nu se agraveze vreo durere . Cum ma asteptam, am pornit cam repede, m-am linistit dupa prima tura, luptand cu vantul si cu pantele.

In tura a treia am dat atacul la geluri. Mai incercasem, am luat si acum preventiv. Daca s-ar administra cutanat, as fi fericit. Am desfacut primul tub cu dintii, reusind sa ma mazgalesc pe fata si pe maini cu gel si am reusit cu greu sa consum restul. Consistenta gelurilor nu ma face un mare fan al lor, poate o fi o problema de obisnuinta, deocamdata sunt doar un chin pentru mine. Am oprit la doua puncte de alimentare, incercand sa adaug peste gel si apa necesara, care era evident receeeeee, si am apelat si la glucoza.
Pe la km 25 am desfacut si fiola de Activator, bauta integral in vreo 3 km. Ma asteptam sa isi faca efectul in 30 de minute, dar dupa cateva minute ma simteam ca Asterix dupa ce a dat iama in potiunea magica.

In tura a 4 a am intors sapca invers, a "liberare", gata, se termina, mai era un pic, toata lumea era a mea.
Am incercat sa evit opririle repetate la punctele de realimentare, nu reusesc sa beau apa din pahar in timp ce alerg - acum am aflat ca era o simpla problema de tehnica - si constatasem ca dupa oprire imi este greu sa ma pun iar in miscare. Deshidratarea a aparut mai tarziu decat credeam, nu am consumat suficiente lichide, si asta m-a costat.
Pe la km 37 am inceput sa ma simt ca un Asterix in fata romanilor si fara potiune. Zborul meu (e cu ghilimele) de Mig upgradat dadea semne evidente ca risca sa intre in vrie si sa repeada in tarana, asa ca am fixat ca reper si tinta punctul de realimentare de pe bucla. Am tras cu disperare, simtind ca sunt complet uscat, ca iau foc, ca sa constat ca acolo nu era nici un punct de alimentare, poate doar in imaginatia mea. Am ajuns in cea mai grea alergare din viata mea pana la urmatorul si ultimul punct de alimentare, am aruncat doua pahare cu Isostar pe gatul care sfaraia si am dat bice spre finish. Faptul ca acolo era o usoara coborare si lume care aplauda m-a facut sa gasesc resursele unui sprint care nu credeam ca mai e posibil, si sa devin super-extra-fericitul absolvent al unei curse de maraton.

Toata lumea, cand din cioburi a inceput sa se lege ceva, era a mea, Mini Me-ul meu era in al noulea cer, ca probabil asa se calca in cer, ca pe norisori de vata. Mersul meu aducea cu cel al unui ratoi, egoul cu al unui cocos, imi lipsea o coada de curcan sa ma infoi cat pot de mult. Acum dl. Haile este simplu, Haile, ca suntem colegi. Ma rog, ma dau si eu mare, nu stiu cum sa fac sa adaug pe cartile de vizita, undeva mic intr-un colt, cuvantul "maratonist".

Cred ca este evidenta ca MP3 playerul era la Bucuresti, uitat pe comoda, si ca am fredonat 3 melodii pe tot parcursul cursei, cu sperante clare de participare la urmatoarea editie printre cei care falseaza la "Romanii au talent".

Cred ca acum ar trebui sa le multumesc organizatorilor, care au reusit sa faca un concurs remarcabil, si colegilor de alergare din Tineretului, care mi-au suportat cateva luni indoielile, angoasele si glumele nesarate.

A, timpul a fost - pana la proba contrarie- in jur de 3h 50 min, pe aproape de estimarea lui McMillan, si sub asteptarile mele. Si am ajuns la concluzia lui Elu, nu este important timpul la aceasta proba, ci finalizarea. Haile poate nu e de acord, dar eu sunt.




Pagina 30 din 31




Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 9 Iunie 2013 22:10

Luni nu mai stiu ce am facut. In mod sigur nu am alergat.

Marti seara plec spre Tineretului cu oarecare entuziasm, sunt hotarat sa alerg un pic in panta. Zis si facut. Nevasta ma pacaleste. Zice "eu alerg 2 ture si pe urma ma opresc la panta".

Cu planul de antrenament facut, ma gandesc sa fac vreo 10-11 urcari in panta, ca pe urma scap de chin si alerg mai relaxat. Trec vreo 16 minute, asta insemnand vreo 5 pante pentru mine, mai trec 16 minute si inca 5 pante, caprioara trece salutandu-ma din fuga si imi zice ca mai face o tura. Pai si eu? Cu onoarea mea cum ramane? Pai eu alergasem pana acum cu ochii pe ceas, si acum mai trebuie sa bag inca 5 ture?

Da, cam asa a fost, in final s-au strans 17 urcari pe panta, de ma lasase de tot entuziasmul initial.

M-am retras bodoganind spre casa, cu un total de 13,28 km si 1:13:39.

Ceea ce m-a demoralizat a fost ca tot antrenamentul a avut cam 50 de minute de alergare in panta. Din care doar jumatate de alergare la deal, deci maxim 25 minute. In plus, marea distanta parcursa la deal a fost de maxim 5 km, ceea ce este doar o amarata de incalzire pentru Olympus. Si eram cam obosit la final... Viitorul pare maro.

Miercuri constat cu tristete ca sunt cam obosit. Asa ca fac vreo 3 ture de lac relaxat, zicand vorba veche "e si maine o zi". 9,90 km in 51:28.

Joi am o zi agitata la birou. Pe la 10 imi pun un iaurt cu niste seminte (in, susan, floarea soarelui, bostan, ceva goji) si le las sa se .... nu stiu ce, sa se inmoaie/umfle. Suna telefonul si trebuie sa plec aiurea prin targ. Este una din zilele in care parca are toata lumea treaba cu mine, si ma si gaseste. Cand ajung la birou este deja ora 16, mor de foame, fac si o salata de rosii si lichidez tot ce gasesc de mancare, finalizand cu un iaurt cam statut si uitat pe birou. Se inmuiasera toate semintele de le luase naiba.

Seara ies la o alergare mica, cerul era cam inorat. Fac o tura chinuita, o iau si pe panta, cand ciulesc urechile. Oare tuna?

Stiti starea aia dinaintea unei furtuni? Cand scade presiunea, bate vantul si aerul este plin de electricitate?

E, cam asa era stomacul meu.

Ma sageata din stanga in dreapta, din dreapta in stanga, parca tuna ceva, oare urmeaza sa nasc? Se pare ca semintele aliate cu iaurtul si cu rosiile sunt hotarate sa faca o mica excursie prin natura, atatate si de tropaiala ritmica, numai buna pentru stimularea peristaltismului.

Mi se zbarleste parul pe ceafa, pe maini, pe bulane, incep sa transpir accelerat si imi pare rau ca odata ma legam de marimea aiurea a tricourilor de alergat. In conditiile actuale, poate ca era mai bine cu un tricou tip sarafan, ca nu stiu daca scap cu sortul si cu onoarea intregi si nepatate.

Ma uit disperat dupa o buda ecologica, ma uit cu pofta la dugheana noua a unui bodyguard abulic si ma intreb daca sunt mai rapid decat el si daca reusesc sa ma incui inauntru in caz de urgenta majora. Mi-au mai trecut o gramada de ganduri disperate prin cap, dar parca nu indraznesc sa mai detaliez calvarul psihico-fizic prin care treceam intr-un parc mult prea aglomerat pentru sufletul meu amarat.

Termin chinuit, cocosat si alergand cu picioarele incrucisate si a doua tura de lac si ma intalnesc cu niste prieteni. Prima intrebare: "dar ce faci, ai alergat sau ai cazut in lac, de esti asa de transpirat?"

Indrug trei vorbe fara sens si ma gandesc sa ma scuz si sa o tai spre casa, dar apar si mai multi prieteni si mai fac o plimbare lejera, uitand de chinurile facerii. Pana la urma am uitat de tot si am ramas cu cei 6,78 km facuti in 37:15.

Vineri am stat, sambata am avut treaba si am plecat din Bucuresti, doua zile cu zero alergare.

Duminica iesim la alergat in Tineretului, program de pante si scari. Ne strangem 7 amatori de balaureala cu Balauru', Minci are multe de povestit dupa Hercules si noi avem multe intrebari. Apar si niste idei noi de alergare, vedem ce o sa iasa. Balauru' este balaur, Minci este in crestere continua de forma de vreo 2 luni, Mircea avea 12 ore de la ultimul cros la care alergase, eu ma tin dupa ei pana incep sa creasca ritmul. Daca Bogdan nu mai accepta antrenamente sub 20 km, eu ma retrag dupa 15,62 km facuti in 1:38:21.

Saptamana are 45,58 km. Unde sunt saptamanile de alta data, of.


...............
rookie




Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 16 Iunie 2013 15:08

Luni stau, marti ma incurc prin oras, imi schimb traseul si ratez alergarea de seara.

Ratarea este premeditata, ma cam mira placerea ratarii, care inlocuieste placerea alergarii.

Ajung acasa pe la 21.30, cu bicla, pe niste rafale de vant de credeam ca ma dau jos de pe bicicleta. Furtuna nu m-a prins, am luat in mufa tot praful si toate ambalajele care zburau pe Mihai Bravu dar am ajuns cu bine acasa.

Miercuri ies la alergare, sa fac niste pante. Mai stau de vorba, mai alerg, ma intalnesc cu Mircea si dam impreuna ture pe un mic deal, pana ne prinde ploaia. Fulgera si tuna din ce in ce mai aproape, cand ne facusem suma incepe sa picuri cu stropi cat polonicul, in 5 minute toarna cu spume, este un val de apa care ma uda de sus pana jos. Adidasii s-au uscat abia dupa doua zile, dar alergarea a fost foarte misto. 11,65 km in 1:03:33, se facusera vreo 14 urcari in panta.

Joi intru in parc si ma intalnesc cu Vali, alergam un pic, hop Mircea si cu Bogdan si dam vreo 3 ture de lac la taclale. Eu, ca ei aveau deja la bord peste 10 km/caciula. 11,07 km in 58.20.

Vineri dimineata ma duc la o donare de sange organizata de FRRugby, unde ma intalnesc cu 3 colegi de alergare, dornici de slabire rapida. Slabeste-acum/intreaba-ma cum, 450 ml in 10 minute.

Seara ies in parc sa chinuim lumea. George si Simon au venit cu o idee de antrenament cu eliminare, alergare in panta pe care ma chinui eu cand vreau sa fac un pic de antrenament cu diferenta de nivel. O bucla de vreo 550 m, cu diferenta de nivel vreo 11-12 m, o perversitate de alergare. Pleaca toata lumea odata, dupa 4 ture incep eliminarile, ultimul se opreste. Ca in 10 negri mititei, pana mai raman doar trei, care sa faca macar 10 sau o mie de ture.

Eu am stat la hranit tantarii, post privilegiat, iar la donare de sange. Parca incepusera sa ma manance talpile, mai erau cativa spectatori veniti sa ia temperatura evenimentului, unii s-au intors sambata sa vada cum este alergarea aia in panta, nu ca nu ar fi stiut.

Detaliile sunt pe Facebook, inclusiv niste poze ale martirilor. Nu stiu de unde gaseste Simon atata energie, dar cam asta este genul de antrenamente de grup care ma atrag, la fel ca si cele promovate de catre clubul Pegas.

Sambata mai organizam un TTR rapid, dimineata pe racoare, la care modificam din mers regulile si stabilim ca cei 7 norocosi se opresc in momentul in care primul face 20 de ture.

Nene, alerg de vreun an pe acolo si nu cred ca am facut mai mult de 17 ture, si in ritm relaxat.

Dupa ce am strans catrafusele am zis sa mergem pe la intrarea in parc, era anuntat un cros organizat de revista Viva, cu un nume incitant, "Miscarea contra statului".

Nu am luat niciodata revista Viva, probabil ca nici nu o sa o iau. S-a ales praful de toata pledoaria mea pentru crosuri fara taxa, a iesit o susanea meseriasa.

Crosul beneficia de participarea a cateva vedete.

Aveam chef de alergat, am zis sa stau pe acolo, poate iese de o cursa mai placuta.

Cand incepe? 9.40. Pe la ora 9.55 incep sa ma intreb cat mai avem pana la 9.40.

E, era simplu. Vedeta media dadea interviuri succesive propriilor angajatori, transformati in televiziuni concurente, ca autostrazile spre Pitesti, Ploiesti si Constanta. Nu nu ma refer la E85 samd, ci la A1, A2, A3, A"n".

Misto.

Nu stiam de unde aparuse un fulger, am crezut ca este un blitz.

Ntz.

Era zambetul de cristal, de diamant. MB zambeste. MB chiar el.

MB chiar el face cu ochiul.

MB are un bob de mac de la covrigul de dimineata intre incisivi.

Se da startul? Nu, a aparut o catastrofa. A batut vantul si freza lui MB a fost avariata grav, 3 fire plecand spre nord-vest, in loc sa fie orientate spre sud-est. Imi sta bine parul?

MB incordeaza abdomenul, se joaca cu pectoralul, isi pupa bicepsul, se adulmeca, aaaaaaaah, testosteron, freza este ok?, zambeste, incrunta o spranceana, ridica barbia, machiajul este ok? cere doua scaune, iar vine o adiere de vant, ah, unde este hair-stilistul?, oh, ce ma fac, se repara freza rapid, imi sta bine parul?

Cred ca nu suport concurenta, poate nici oamenii care se iubesc singuri prea mult, care se iubesc atat de mult, care se uita in oglinda si zic "aaaah, ce bine arati, pana si eu ti-as trage-o". Asta e imprumutata din filmul de aseara, ala de dupa ora 23, din pacate nu imi apartine.

Am pierdut momentul in care MB a trecut de la maieu la tricou, imi cer scuze, poate a aratat si patratelele.

Stiu, mi-a mai spus cineva, am tot zis ca alergarea ma calmeaza, dar se pare ca sunt cam in urma cu antrenamentele.

Pana la urma MB + lumea se pun in miscare. Imi sta bine parul? Gataaaa, hai ca acum alergam. Ha, poate altii. Incepem sa mergem. Hai, ca luam un start din mers. Ha, poate altii. Si mergem, si mergem, MB se mai intoarce si arunca o glumita. Si mergem. Mergem. Am ajuns sa il am sef pe MB chiar el, vai de capul meu de oaie pierduta in turma ciobanului.

Dupa vreo 400 m imi pierd rabdarea de la atata alergat cu MB chiar el si incepem sa alergam de capul nostru pe langa lac.

Am vazut pe urma ca a alergat si MB cu alaiul, eu i-am taxat cu nesimtire de doua ape Evian, ca meritau si am dat doua ture de lac si inca un pic. 8,08 km in 41.37. Am citit a doua zi pe net ca MB a alergat "accidentat". Se pare ca se dusese gelul si din cauza vitezei a fost alterata freza. Na. Stiu ca imi fac teoretic 113.000 dusmani, dar asta e.

Duminica dimineata erau vreo 22 de grade, la ora 8. Imi iau pentru testare cate ceva din tinuta pentru Olympus, ciorapi, tricou alb cu usoara compresie, centura cu bidon. Ma rog, si sort, dar nu cel pentru Olympus. Inainte sa ma imbrac fac greseala sa ma sui pe cantar si constat ca m-am mai intremat. Am vreo 2 kile mai mult decat acum o saptamana, adica vad un 77,2 kg, mama lui de carboloading.

Bomban, imi iau limonada cu miere si bicarbonat in bidon si ma duc sa ma spanzur in parc.

Cartoanele de la Evianul de ieri erau prin parc, ma duc pe panta si incerc sa vad cum s-au distrat cei care au alergat la TTR. Incep binishor si ma topesc pe panta ca o inghetata la soare. E din ce in ce mai cald, timpul pe fiecare bucla este in crestere, spre surprinderea mea si distanta parca e mai mare. Dupa 12 pante ma retrag spre parcul care imi place cel mai mult, Parcul Carol si alerg un pic la umbra. Mai umplu odata bidonul, apa este mai buna decat in Tineretului si ma intorc acasa dupa 20,41 km facuti in 1:50:26. Temperatura la umbra ajunsese la 27 grade. Cam cat este temperatura la start la Olympus, la ora 6.05.

http://connect.garmin.com/activity/328422365

Ma sui iar pe cantar, nu imi place ce vad. Acum am doua kile mai putin, 75,2, desi am baut un litru de lichide. O sa trebuiasca sa iau niste masuri antideshidratare, nu stiu exact care, dar sper sa ma lamuresc.

Saptamana se termina in 51,22 km.


...............
rookie




Offline Dragos Ciobanu
Membru Ro Club MaratonDragos Ciobanu
Din Septembrie 2012
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 16 Iunie 2013 16:23

coane cred ca mai bine schimbi cantarul, sigur e ceva necurat la mijloc :))


...............
www.dragosciobanu.ro - Today I run for absolute pure joy




Offline Dinu
Membru Ro Club MaratonDinu
Din Septembrie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 16 Iunie 2013 16:37

Eu chiar m-am distrat la TTR sambata, reusind sa fac 16 ture si spre marea mea uimire n-am fost ultimul, lucru bun pt moralul meu. 10-12 m diferenta de nivel nu par mult, dar daca ii faci in 50-100 m nu mai e asa distractiv.






Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 16 Iunie 2013 18:35

Cred ca pur si simplu transpir mult. Dar mult. Si se cam duc mineralele.

De obicei urc pe partea cu asfalt si cobor pe poteca de pamant, azi am incercat si varianta inversa, si cam seaca de energie urcarea aia abrupta de final.


...............
rookie




Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 23 Iunie 2013 15:55

Luni am doar placerea mersului cu bicicleta.

Pana cand gresesc. Si gresesc. Pe Calea Victoriei ma intersectez cu o cunostinta, care insista sa ma invete sa merg cu bicicleta.

El stie foarte bine sa mearga, dar asta nu imi face nici o pofta sa iau lectii de mers in trafic.

La primul viraj la stanga eu fac manevra mea timida si de supravietuire, merg pe dreapta si mai stau odata la semafor, pana se face verde pe celalalt sens, cu care ma angajez la stanga. Jenant, dar mi se pare mai simplu, mai ales cand sunt distrat si vorbesc la telefon. Sunt dojenit din mijlocul intersectiei de catre aceeasi persoana, ca nu se circula asa, se face la stanga de pe banda a treia, ceea ce este adevarat.

Mai merg 200 m, este un Logan parcat pe prima banda si ma sui pe trotuar cale de 7 m. Trotuarul gol-golutz, dar asta este un detaliu. Sunt apostrofat din trafic, ca nu asa se face, ca omor femeile si copii samd.

Mai merg 200 m, se pune rosu, ma opresc pe trecerea de pietoni si profit de ocazie sa ma mut pe banda a treia (circulasem langa trotuar), ca vroiam sa fac la stanga in curand. Iar sunt dojenit, ca am jenat pietonii, ceea ce putea fi adevarat, ca nu se face asa; vorbeam la telefon si nu am auzit toate observatiile, cred ca mi se spunea ca de aia nu suporta lumea biciclistii si ca fac de ras tagma biciclarilor. La urmatorul semafor am pierdut legatura audio-video cu indrumatorul, si am pedalat de capul meu spre casa, intrebandu-ma daca o sa mai ies cu bicla prin oras.

Marti seara ies la alergare montana. Adica pe dealul de 10-11 m inaltime din Tineretului. Incerc sa testez o varianta de echipament care sa imi faca viata mai usoara la Olympus. Tricou de relativa compresie culoare alba de la Adidas, centura cu doua bidoane, unul cu apa si altul cu limonada, sa vad cum se simte greutatea pe talie (de obicei alerg cu un singur bidon, centura este dezechilibrata si incepe sa se roteasca in jurul taliei), niste sosete mai subtiri.

Incep sa ma invart pe panta, este cald, termometrul de acasa arata mai mult de 30 grade, ceea ce va fi mai putin decat la Olympus. Cred ca nu dureaza 15 minute si incep sa simt ca imi fierb creierii, e infernal. Sunt plin de musculite, mai iau cate o gura de musculite cand intru in cate un roi, mai se lipesc pe piele, mai intra in nas, ochi, urechi, nu este chiar ideea mea de fericire si bucurie. Am reusit sa fac ceva pante, nu aveam neaparat un obiectiv, doar sa ma chinui cat pot, poate ajuta. Mai bag niste apa peste musculitele inghitite, asa parca aluneca mai usor pe gat.

Centura nu vrea deloc sa stea unde o pun.Daca e prea larga se deplaseaza, daca e prea stransa ma loveste in coaste, in plus am o senzatie de fierbere si la rinichi, unde este lata si sunt si bidoanele. Probabil sunt eu prea sensibil, dar se pare ca nu prea ne impacam. Dai cu muzica, dai cu apa, dai cu musculite, incet-incet se face suma. 13.00 km in 1.10.59.

Miercuri era o caldura coclita cu vant. Imi confirm o banuiala, panta aia e mai scurta sau mai lunga dupa cum vrea Garmin. Daca alerg intr-un sens are 550-560 m, daca alerg in sens invers bucla are 580-590 m. Cum naiba devine de se leaga, nu stiu, dar iese asa de fiecare data, am acelasi rezultat final. O fi din cauza fortei Coriolis, ca asta era tare puternic.

Alerg mai mult pe plat, pana la urma fac 11,2 km in 1.00.31.

Joi seara era cald. Ma urc iar pe bicla, de data asta eram mai grabit. La Piata Unirii ma asigur, veneam de pe artera cu proritate si faceam la stanga, tot pe prioritate. Nu veneau masini din spate, asa ca dau la pedale si fac la stanga. Si aud urletele. Baaa, ........ si ...... si ..... mortii......, asta este singurul cuvant reproductibil.

Unul dintre cei 3 pasageri dintr-o Solenza rosie vroia sa rupa usa si sa ma ia la bataie, daca se putea. Faptul ca trebuia sa cedeze trecerea nu avea nici o importanta, eu nu intram in categoria celor care ar fi putut avea prioritate, cel putin dupa parerea lui.

Toate ca toate, dar m-a injurat si de Helga, ceea ce nu suport. Ia uite, al naibii golan, ii arde de contacte sexuale hard cu bicla mea. Helgai i-a plesnit saua de rusine amestecata cu pofta, eu mi-am racnit indignarea, toate ca toate, dar sa nu se ia de Helga, asta nu suport. A fost unul din momentele la care am regretat lipsa camerei video, desi nu as fi fost prea mandru de argumentele mele fizico-intelectuale. Din fericire drumurile noastre se desparteau, ca altfel probabil se incurcau un pic discutiile. Si faptele.

Morala. Nu stiu daca trebuie vreo morala. Ai prioritate doar daca ti se da. Poate ca cea mai isteata poveste despre trafic si biciclisti am citit-o pe net si era ceva de genul sindromului "omul invizibil". Gandeste-te ca esti invizibil si poate vei supravietui in trafic.

Dupa aia am iesit la o alergare scurta, am mai verificat inca odata lungimea pantelor, tot diferita era, si am ajuns acasa dupa 8,01 km facuti in 41.31.

Vineri e zi libera de alergare.

E zi de service, Ma duc la service cu Reno-ul. Mama domnului Renault a fost o doamna cu apucaturi indoielnice, si cred ca este pomenita de catre multi posesori de masini.

Statistic, in ultimele 6 luni am lucrat cam 10 zile/luna pentru firmele producatoare de piese de schimb. Auto. Daca luam doua masini identice si tineam una de piese de schimb, nu ieseam rau.

Nici bine, dar mai bine decat am ajuns anul asta.

Repar masina cat ma tine sufletul (sufletul meu tine acum mai mult de bani, se pare), tot a ramas o problema nerezolvata, las echivalentul unui tv LED decent la service si plec fara sa mai las si o masina de spalat, ca nu ma tinea sufletul. Dar macar masina nu mai boncane, nu mai troncane, a ramas doar cu un tacanit la volan. Daca investeam in mine banii bagati anul asta in masini, acum as fi avut un bot tuguiat si o frumusete de sani siliconati. Plus un implant de par, sa arat si eu bine, ca Mihai Traistariu.

Ma simt mult mai usor acum.

Sambata dimineata iesim la alergat in Tineretului, si ne intalnim cu Adi Gabor, Bico, Minci si Daniela, semn ca se mai alearga si pe la noi prin cartier, ceea ce deja nu mai credeam, he-he. Fac ceva alergare, imi aduc aminte ca am o sedinta la ora 10 si fug spre casa dupa 11,28 km si 1.06.00. Sedinta era pe tema crosului Orice pentru tata.

Dush, mancare, ma sui in Reno si zic sa ii dau bice. Hrrrrrr, hrrrrrr, poc, pleosc. Nu mai am acumulator. Injur 3 minute, incerc sa imi reglez respiratia, ma calmez si sun spre cealalta masina, care tocmai plecase tai-tai spre locuri mai racoroase. Deja ajunsese prea departe. Injur.

Stateam cu capota ridicata, injur, ma duc la portbagaj, injur, sa scot cheile si sa demontez bateria, injur, portbagajul inchis - portbagajul se incuie automat daca nu mai ai baterie, injur, dar injur urat si ma gandesc sa rabat bancheta din spate.

Langa mine vine un baiat. Probleme, pot sa va ajut?

Eu nu sunt sociabil. Nu domnule, nu sunt deloc sociabil. Dar fatza mea cand intarzii la o sedinta si nu mai am baterie nu este deloc, dar deloc sociabila. Cred ca nici nu am reusit sa raspund. Nici sa rabat bancheta. Nu sunt deloc amator sa fiu acostat de persoane necunoscute. Mai ales barbati, ca sa fiu sincer si discriminator.

Reusesc sa scrasnesc "nu mai am baterie", tanarul zice ca ma poate ajuta. Numai de ajutoare necunoscute nu imi ardea, dar avea un magazin de piese la fix 10 m. de masina. In scara blocului langa care era parcata masina avea un magazin mic de piese auto.

Era imposibil sa obtii un zambet de la mine, bateria avea aproape 5 ani si numai de cheltuiala asta nu aveam chef.

Dupa o conversatie chinuita la care refuzam sa particip imi zice ca poate sa imi ofere o Varta. Deja m-am chinuit suficient cu Rombat anul asta, Varta pare ok. Cat? 186 lei. Caaaaaaat? Ma asteptam la 300. Lei.

Pe scurt. Mi-a schimbat acumulatorul, a verificat bateria si alternatorul, m-a scutit de 1000 de nervi si de drumuri si montajul era inclus si gratuit. Acelasi acumulator era la hipermarket 270 lei si trebuia sa il car pana mi se umflau ochii, sa duc inapoi bateria veche si sa merg apoi sa fac garantia la un service specializat. Un baiat de aur, cu asta se ocupa, printre altele. Adica a facut si garantia si am scapat de toate drumurile, doar un posesor de masina stie ce vreau sa zic. Am scapat si de niste bani, of course.

Duminica dimineata ies la o balaureala. Cristi, vrand probabil sa scape de clienti, a propus ora 7, ca e o ora frumoasa pentru o dimineata de duminica. Probabil avea ceva de facut la 5.30, ca altfel asa cred ca ne chema. Io si George am raspuns la provocare.

Si dai si urca.

De aia se cheama balaureala. Nu va uitati la ce zice Garmin, ca minte, nu sunt 75 m diferenta de nivel, sunt un pic mai multi. http://connect.garmin.com/activity/331786085. Si baietii astia nu stiu altceva decat sa forjeze pe urcare.

Pe drum il gasim si pe Coyoty, se adauga Bico si mai facem un pic de pante, ca imi era tare dor. Da, trebuie sa fie cineva si ultimul, normal, ala sunt eu. Usor transpirat, cu un intreg insectar lipit de piept, pe epiglota si pe laringe ma retrag dupa 15,79 km facuti in 1:33:58. Daca nu va suparati, desi traditia cica zice sa nu te speli de Sanziene, totusi am facut un dus. Trebuia, credeti-ma.

Maine, luni, ora 9.00 se da startul la crosul Orice pentru tata. Parcul IOR, care mai doreste si nu este in zona poate primi o diploma electronica de participare daca se inscrie pe sait si alearga. Andrei are niste prieteni tare frumosi si cred ca merita un pic de ajutor. Zic io.

Saptamana se incheie cu 59,28 km.

Am consumat cam 4820 kcal. Din pacate am ars 4820 in alergare si am inghitit cel putin 6000 in plus fata de cat era necesar, ca am o burta frumoasa de saxofonist si doua kile in plus fata de cat as fi vrut. Sa stea centura aia mai fixa, mama ei de centura.


...............
rookie




Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Luni, 1 Iulie 2013 12:35

Luni incepe bine, o trezire matinala inseamna ca voi ajunge departe.

Pe la 6.30 ma alatur voluntarilor de la crosul Orice pentru tata, incercand sa nu stric nimic si sa nu incurc prea mult lumea. Stau in coltul meu si ma uit cum munceste lumea. Interesanta montarea arcadei gonflabile, chiar eram curios cum va decola cand bate vantul, dar nu a fost cazul.

Dupa cros mergem acasa si ma intreb ce mai fac in restul zilei, ca era zi libera.

Sa alerg? Parca nu. Ia sa ma apuc sa mesteresc un pic prin casa.
Am un racord flexibil sub chiuveta de la baie care da semne de batranete.
Asta nu este o mare problema, am considerat uneori ca inaintarea in varsta poate fi considerata maturizare.

Nu este neaparat cazul racordului, care incepe sa piarda fluide, in acest caz apa rece.
Nu este o problema, intotdeauna am admirat instalatorii. Si pe MacGyver, care facea bici din aproape orice.

Am cumparat un racord nou si m-am apucat de lucru.

Ma rog. Intre cumparare si "m-am apucat de lucru" este o perioada de timp nu de 30 minute, ci de doua saptamani, necesar "maturizarii" racordului si probabil pentru incalzire, atat de importanta la o activitate serioasa. Ca de lene nu poate fi vorba, nu domnule, nu.

Deci iau racordul, ajuns acum la maturitate, imi suflec manecile si ma apuc de treaba.

Cine a mai facut asa ceva poate intelege la ce ma voi referi in continuare, cine nu, nu va intelege decat daca va incerca.

Ca un meserias adevarat, intai beau un pa'arel de palinca, sa prind curaj. Pe urma iau sculele necesare (adica toate sculele din casa, ca nu stiu exact ce scule o sa am nevoie).

Cu cheia de 22 desfac prima piulita, cea de la robinetul coltar.
Nimic mai simplu.

De fericire mai beau un pa'arel, ca trebuie sarbatorita reusita. As aprinde si o tigara, dar nu fumez.

Mai este de desfacut celalalt capat al racordului, cel prins in baterie.

Iau o cheie . Una de 8, una de 9, una de 13, evident, trebuia una de 10 pe care nu o gaseam.
O gasesc. Activitatile astea se desfasoara cu instalatorul de ocazie asezat la orizontala pe gresie, arcuit intre cada si piciorul chiuvetei, chinuindu-se sa vada ceva sub lavoar. Robinetul de trecere nu inchidea perfect, asa ca imi mai picura in ochi cate un strop. E, e apa rece si curata.

Piulita merge greu, pe urma usor. Prea usor. In spatiul mic si incurcat, piulita aia nenorocita se roteste in gol. Nu este loc decat pentru cate o optime de rotatie de cheie, dar este evident ca am o problema, piulita se roteste in gol.

Ma mai chinui 10 minute, chiar ca ar merge o tigara, poate ar rezolva problema.
Habar nu am ce sa fac. Devine evident ca sansele mele de a avea o victorie usoara asupra tehnicii tind spre zero.

Parca imi vine sa sun un instalator.

In paranteza fie spus, eu sunt convins ca filmele sci-fi gen Terminator au o baza reala. Este o lupta permanenta intre om si masinariile inventate de el. Doar masinile din dotarea familiei si mi-au dat vreo 5 lovituri categorice in ultima vreme. Lucrurile se razvratesc si pornesc la lupta impotriva omului. Impotriva mea, in orice caz.

Incerc sa desfac surubul care prinde bateria de lavoar. Hm. In acest caz sunt doua suruburi, ambele complet ruginite si care nu vor sa se desfaca. Mai aduc o cheie, degeaba, inutil.
Ma apuca spumele.

Daca tot este zi libera, ma hotarasc sa dau jos lavoarul de pe perete. Asta este prins in doua suruburi care se desfac imediat. Cu ocazia asta se rupe imediat si racordul de la canalizare, ca si el era batraior. Se rupe total si iremediabil, costa 6-7 lei, dar nu il am.

Sunt murdar, transpirat, baie este plina de scule, lavoarul este dat jos si nu mai stiu cum sa il asez fara sa sparg nimic.

Cu mult chin reusesc sa dau jos bateria, si acum vad ca trebuie sa schimb si racordul de apa calda.

Cateva clipe ma gandesc daca va fi foarte greu sa ma spal vreo doi ani pe dinti la WC sau in cada, ca imi vine sa termin aici operatiunea "racordul flexibil, extrema urgenta".

Iau disperat bicicleta si plec dupa materiale, crezand (sperand?) ca magazinele sunt inchise. Nu sunt, la un bloc distanta gasesc ceea ce cautam.

Ma intorc la baia mea distrusa si ma apuc sa fac/desfac/refac ce mai aveam de facut/desfacut/refacut.

Evident ca prima montare esueaza, am gresit dimensiunea racordului de canalizare ("te-am intrebat daca l-ai masurat" aud din spate) si mai am nevoie de o reductie. Iar la magazin, parca as intreba daca nu stie si vreun instalator, dar imi era rusine.

In vreo jumatate de ora am reusit sa pun la loc ce stricasem, dau drumul la apa, picura cam la fel ca inainte, ma gandeam sa pun paharul ala in care se strangea apa inapoi la locul lui, dar amorul propriu de instalator ma face sa remediez si ultimele scurgeri de apa.

Pe cuvant, nici cu spalatul la lighean nu ar fi fost prea rau, chiar as fi reusit sa ma obisnuiesc cu ideea. Acum imi este si frica sa mai dau drumul la apa...

Marti seara ies un pic la alergat. Alergarea de duminica se mai simtea la gambe, asa fac o alergare scurta, 8,92 km facuti in 49:46.

In urmatoarele zile nu mai alerg.

Vineri plec la Paralia Katerini, ca ma asteapta Olympus Marathon.

Sambata am stat pe plaja si m-am uitat la lume. De la un timp se pare ca ma uit mai ales dupa barbati. Numai muschi, nene, treceau in stanga, in dreapta, plimbari alene de flexat muschii pe malul marii. Ma uit la ei, ma uit la mine, este clar momentul deciziilor. De maine ma apuc de facut muschi. Hm, mai bine de luni. Sau de marti. Toate lucrurile bune incep de la o data bine stabilita.

E zi libera si sunt multi greci la plaja. Dupa cum arata cred ca vin direct de la razboi. Pachetzele-pachetzele, nu gluma, se vede ca aici zeii au fost mai golani. Sau, ma rog, mai prietenosi si amatori de viata buna si fete muritoare. Cred ca jumatate din barbati provin din zei, semizei si eroi antici. Cealalta jumatate au papat tot si au lins farfuria cand erau mici.

E clar, trebuie sa ma apuc de gimnastica, gata. Flotari, tractiuni, ganterele au ruginit, am bara de tractiuni acasa, la birou, in parc....De azi? Of, am mancat un mic dejun cam copios. Hai sa o lasam pe maine. Sau de saptamana viitoare?

Saptamana asta am alergat cam 52 km, daca reusesc fac si o poveste cu Olympus Marathon. Si cu ceva despre alergare, eventual.


...............
rookie




Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Luni, 8 Iulie 2013 16:08

Jurnal 1-07.07.2013

Luni.
Daca luni stau, e un lucru minunat. Picioarele mele ologite pe Olimp cer pauza si odihna. Cel mai placut lucru este sa ma plimb prin apa marii, nici prea rece, nici prea calda.

Pe plaja descopar o groaza de prieteni. Prieteni adevarati, nene, nu din aia interesati.
Ooooo, you are my friend. No money? No problem, money is not important, you are my friend. Frate, oameni sinceri si seriosi. Din India sau cam asa ceva, ofera ochelari de firma, masini de cusut manuale, scule de bagat ata in ac sau tatuaje.
You don't have money? No problem! Take it! You are my friend! You bring me money tomorow, frate-frate, dar totusi branza e pe bani. E adevarat ca se uitau si ei la om, sa nu fie prea bronzat si sa plece direct in Romania cu Ray Ban-ul genuine fake.

Cand ne intoarcem la hotel, imi dau seama ca zeii mi-au ascultat rugaciunile. Cei 60-70 de copii care erau in tabara se imbarcau in autocare si plecau in uralele si lacrimile de fericire are turistilor care ramaneau la hotel. A fost minunat, o dupa-amiaza perfecta de pensionar, cu o liniste de azil. Mi se parea normal ca acum sa vina niste amatori de bere+table+manele, dar zeii au fost milosi.

Marti.
Parca as trage o alergare, dar am ceva febra musculara. Si plecam spre Meteora, sa vedem manastirile. Cale de vreo 180 de km, daca ai noroc si esti atent. Drumul este simplu, cobori spre sud, pe drumul de Atena, pana in Larisa, vreo 80 km, aici faci dreapta si mergi spre vest pana in Kalampaka. Nimic mai simplu.

Drumul este placut. Mi-e imi place sa platesc taxe. Taxele fac statul puternic, eu platesc taxe. Sunt fericit cand platesc taxe. Astia vor sa ma faca foarte fericit. Este un paradis al taxelor. Grecii au uitat sa faca si autostrada, au facut doar punctele de taxare. Iar astea ma fac fericit din cale afara. Dupa vreo 3 fericiri modeste ajung in Larisa, casc gura, dar eu cand cas gura nici nu mai fac altceva. asa ca ma trezesc pe un drum care ma duce implacabil catre autostrada si catre Atena.

Foarte rapid devine evident ca am mai mari sanse sa vad Panteonul peste vreo 300 km in loc sa vad Meteora, iar mie imi arde doar de cele sfinte. Din fericire, ca v-am spus ce ma face fericit, dupa 24 km dau de urmatorul punct de taxare, las alti 3,1 euro, intreb cum ajung la Meteora si sunt indrumat inapoi. Ca sa fiu complet fericit, intorc pe sub pod, platesc 3,1 euro si cu un zambest satisfacut mi-am datoria si fata de statul elen, pot sa ma intorc cei 24 km dand pe din-afara de fericire.

Pe urma am vazut-revazut fenomenul ala geologic superb si manastirile aferente, sau invers, cum preferati.

Miercuri incep ziua cu o alergare mica pe strada paralela cu marea. Vad cu placere ca nu am uitat sa alerg si parca ar merge, dar am uitat sa imi iau si apa cu mine si ma intorc la hotel mai repede decat as fi vrut, dupa 7,81 km facuti in 41:40.

Dupa o baie de soare+mare plecam spre casa. La ultimul dus facut se rupe capatul de la furtunul de dus. Nu o fi fost el chiar nou, dar parca toate se strica de la o vreme.

Joi.
Ma lamuresc inca odata ca sirul de aparate dispuse sa se defecteze este nelimitat. Se defecteaza aparatul de aer conditionat. Vine o echipa, a, o fi fost scump aparatul, dar este prost, numai probleme am avut cu ele. Daca aveti noroc (eu cred ca trebuie redefinit termenul asta, "noroc") este condensatorul si va costa 200 lei (s-au cam scumpit condensatoarele se pare). Daca nu aveti, este unitatea externa, costa fo mie de lei.
La ceas de seara suna telefonul, sa iau si o para de dus. Acasa, ca s-a rupt para de la dus. Dau sa ies din baie, raman cu clanta in mana. Offff.

Vineri stau iar. Doar munca si un pic de alergatura. Nu alergare. Dimineata imi dau seama in sfarsit de ce nu am mers cum as fi visat la Olympus Marathon. Pai era simplu, era elementar, Urania m-a lamurit din prima. Dau din greseala peste horoscopul pe saptamana care se termina si ma luminez. Pai Jupiter era in conjunctie cu luna neagra, la sfarsit de iunie eram vai de capul si picioarele mele, Pluton isi baga si el emisferele in treburile mele si era exclus sa obtin un rezultat mai bun.

Sambata ma trezesc iar la 3.30 si plecam spre Cozia. Eu particip la cursa scurta (20 km/6-700m), Minci si Cristi iau partea mai mare de cozonac, 30 km/1900m diferenta nivel, ca sunt ei mai balauri.

Alergarea mi s-a parut minunata. Atat partea de inceput cat si cea finala mi s-au parut meseriase, mai ales partea finala, cu coborare usoara si traseu cu putini alergatori, unde ramasese doar alergarea si placerea aferenta, fara senzatie de competitie. Imi suna obsedant in cap un refren, fiind baiet paduri cutreieram, uit de unghiile pocnite care nu mai incapeau in incaltarile de trail si ii dau bataie la vale.

Partea neplacuta a cursei a tinut de micile mele experimente. Mi s-a parut util si inteligent sa rad inainte de cursa paine cu nuci si miere de salcam. Pe urma am luat bagat in apa din bidoane o pastila High5 primita la Olympus. Deloc nu ma invat minte, Dexter laboratory scrie pe mine. Dupa vreo 5 kilometri incepusem sa fiu ingrijorat, dupa 10 eram alertat, la 15 aveam contractii si groaza ca urmeaza sa nasc prematur. Cred ca daca mancam si niste prune+corcoduse si bagam niste lapte batut peste ele reuseam sa obtin o Activia de mare exceptie.

Dupa un mic galop in care am incercat sa nu cad si sa il ajung pe Mircea, care facea in goana primul lui semimaraton montan, am terminat in 2h19 min cursa de vreo 19 km.

Pe urma avem de asteptat pana vin si colegii cu munca serioasa, ceea ce este in favoarea noastra, ca putem sa umflam burta cu pepene, taiat ore in sir, cate o bucata dedicata pentru fiecare (multe bucati dedicate pentru fiecare) de catre Adrian Iancu, spaima harbujilor.

Interesanta conversatia montana, de genul "dar pentru ce alergati?". Dar ce primiti? Pai, o medalie. A, da, credeam ca primiti macar 50.000 euro. Nu stiu exact de ce, nu am vazut pe nimeni sa intrebe "de ce fumati? Primiti 50.000 euro?".

Duminica facem ultima alergare a saptamanii, cam aceeasi formatie din Tineretului, mai fac usurel, de refacere, 13,94 km in 1h22min.

Plecand un pic prin mall m-am convins inca odata ca sunt un individ cel putin ciudat. Am probat 3 culori la o jantilica Barbour care era la reduceri si era relativ simpatica, dar nu am reusit sa o cumpar, desi poate reusea sa imi dea un aer usor decent. Ca mi se parea ca este scumpa.
In schimb am luat niste sosoni de alergat care vor fi praf in vreo 5-6 luni, cu care o sa alerg pe soare, ploaie, pietre, praf, si nu erau mult mai ieftini. Nici macar nu sunt marca mea preferata, dar mi se declansase glanda si nu am mai gandit, ca asa sunt eu cand vad sosoni portocalii marimea mea, care sa imi dea un aer usor indecent.

Saptamana se termina in 40,79 km, de refacere.

Text preluat de pe Feisbuc.(https://www.facebook.com/adrian.mila53)


...............
rookie




Offline _Serban
Membru Forum_Serban
Din Octombrie 2011
Oras / Locatie : Brno, Cehia
Marti, 9 Iulie 2013 12:37

Sa-ti fie de bine alergarea montana si-ti doresc sa fii sanatos si sa participi la cat mai multe editii.
Despre tipii cu muschi sa stii ca se cam dau in spectacol cam pe orice plaja.
Saptamana trecuta am ajuns si eu putin pe la mare si desi ma plimbam tantos pe malul marii nu m-a intrebat nicio domnisoara cat prind pe 10k, ce PB am la semi sau cati km alerg saptamanal. Din contra, le cam fugeau ochii dupa cei cu muschi, de care spuneai si tu. Deci o mare nedreptate la adresa alergatorilor, zic eu :)






Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Marti, 9 Iulie 2013 16:52

Multumesc la fel Serban.

Din pacate au trecut deja cateva zile de cand am promis pentru a mia oara ca ma arunc in ganterele ruginite.


...............
rookie




Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Sambata, 13 Iulie 2013 21:56

Vineri am primit un e-mail, pe care nu l-am citit la timp.

Confirmare membership Ro Club Maraton.
from adrian.garleanu@gmail.com to you


Va rugam pe aceasta cale sa confirmati pana miercuri, 17 iulie intentia dumneavoastra de a face parte in continuare din Ro Club Maraton si de a achita taxa pana la data de 24 iulie.

Pentru aceasta va rugam sa raspundeti cu Da sau Nu in formularul cuprins in acest mail.

Daca nu ati citit acest mail in timp util, va rugam scrieti-ne pe adresa cotizatii@roclubmaraton.ro.

Informatii despre plata cotizatiei gasiti aici: http://roclubmaraton.ro/devino-membru/plata-cotizatiei/ .

Multumim si spor la antrenamente!

Dacă aveți probleme la vizualizarea sau trimiterea acestui formular, îl puteți completa online:
https://docs.google.com/forms/d/1oaP3gxmoagtorstYbJT49wTNLXgGsza8yJXFuWa6NGo/viewform

Confirmare membership Ro Club Maraton.
Nume *
Prenume *
Doresc sa fiu in continuare membru RCM si sunt de acord sa platesc taxa pana la data de 24 iulie. *
  • Da
  • Nu
Ca idee, cotizatia achitata de mine a expirat in data de 8 iulie 2013, daca nu ma insel. Daca ma insel, probabil este 7 iulie. Pe lista oficiala a membrilor RCM figureaza persoane cu cotizatia neachitata din 2009.
Nu stiu cine este Adrian Garleanu, imi cer scuze, si care este pozitia dansului in RCM. Apreciez intrebarea si va asigur ca nu intentionam sa particip la nici o cursa la care se beneficiaza de reducere taxa fara a achita cotizatia.
Acum, daca am fost intrebat, am gandit un pic si v-am dat dreptate.
Nu, nu doresc sa fiu in continuare membru RCM. Multumesc, si spor la antrenamente

...............
rookie




Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Sambata, 13 Iulie 2013 22:15

Cotizatia anuala trebuie platita in termen de 1 luna de la expirarea cotizatiei. Membrii clubului vor fi anuntati telefonic sau prin email in cazul in care termenul de 1 luna este depasit.

Neplata cotizatiei in termen de 3 luni de la expirarea cotizatiei atrage dupa sine suspendarea calitatii de membru, iar neplata in termen de 6 luni retragerea calitatii de membru.

Asta ca sa nu fie neintelegeri. Este preluata din regulament. Asta nu inseamna ca nu sunt in culpa, dar de aia exista regulamente. Ca sa fie respectate de catre toate partile.


...............
rookie




Offline Serban DAMIAN
AdministratorSerban DAMIAN
Din Decembrie 2007
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 14 Iulie 2013 17:08

Draga Adrian,

Da-mi voie sa iti explic situatia. Mailul pe care l-ai primit a facut parte dintr-o actiune de "curatare" a bazei de date a clubului, pentru ca exista destui oameni care nu au platit cotizatia de mult timp si nu stim ce mai e cu ei.

Asadar, din cate inteleg (pentru ca nu eu am fost cel care a trimis mailurile), au primit acest mail toti cei care aveau cotizatia expirata. Intamplator, la tine era expirata de foarte putin timp, deci nu a fost ceva gen "sula in coaste", scuzati expresia...

Probabil ca era util sa fi explicat aceste lucruri in mailul trimis.

Imi pare rau pentru situatia creata de aceasta neintelegere.

Ramane la latitudinea ta optiunea de a ramane sau nu in club.


...............
Dr. Serban Damian, presedinte Ro Club Maraton




Offline gabi solomon
Membru Ro Club Maratongabi solomon
Din Iunie 2008
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 14 Iulie 2013 19:16

Buna Adrian,

Ne cerem scuze pentru situatia creata. Asa cum spunea si Serban, a fost o eroare a noastra ca emailul a fost trimis catre toti membrii expirati.

As dori daca poti sa ne ajuti sa ne spui de unde ai preluat acel citat de regulament.
Noul statutul si regulamentul oficial ce a fost anuntate si prin newsletter sunt disponibile la adresele de mai jos:
http://roclubmaraton.ro/statut/
http://roclubmaraton.ro/devino-membru/regulament-intern/

Ele nu contin acele fraze, ceea ce inseamna ca a mai ramas pe undeva postat statul sau un regulament vechi.

Multumim frumos!


...............
http://www.gabrielsolomon.ro/




Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 14 Iulie 2013 21:22

Sa o luam in ordine.

Draga Serban,

Cred ca am luat lucrurile un pic cam personal. Normal. Primesc un e-mail personal de la o persoana pe care nu o cunosc si are adresa de gmail in loc de adresa de RCM si care omite formulele minime de adresare gen "bre", "salut" sau ....... In e-mail mi se stabilesc niste termene limita pe un ton pe care eu il consider imperativ si care nu au nici o logica legata de persoana si cronologia mea.

De asemenea, ii lipseste si o minima semnatura care sa asume cele formulate.

Deschiderea link-ului imi activeaza ferestre care imi atrag atentia ca ma indrept catre o legatura nesigura samd.

Acum, daca veni vorba, cam ce sondaje trebuie facuta pentru curatarea listelor? Nu este destul de clar regulamentul? Dupa acest sondaj, daca eu nu am platit de 3 ani cotizatia, o platesc acum si am in fata 12 (6) luni de cotizatie activa.

Daca mi-a expirat cotizatia de 364 de zile, platesc un an si am inca o zi pana la urmatorul e-mail, pentru ca trebuie sa achit retroactiv un an. Corect?

De ce nu se aplica regulile pana la urma? Mi se pare extrem de simplu, calitatea de membru tine de doua lucruri: Dorinta+Putinta. Dorinta fara cotizatie este egala cu zero. Pot fi membru simpatizant si atat, iar aceasta categorie nu exista. A trecut un an de cand nu a mai platit, ce sondaje mai sunt necesare?

Draga Gabriel,

Imi cer scuze pentru confuzie, dar lucrez cu materialul clientului. Am mai incercat sa ademenesc cate un potential membru, acum vreo saptamana greseam povestindu-i de gratuitati la unele curse si am citit si :http://roclubmaraton.ro/devino-membru/plata-cotizatiei/

Ca idee, daca intru pe lista de membri, nu am stat sa ii numar, ca numai de asta nu imi arde, reiese ca sunt in total 399 de membri de diferite tipuri, mai mult sau mai putin expirati si activi. Totalul, daca adun cele 3 categorii este de 369 membri.

Eu astept cu interes si aplicarea masurilor din regulament, respectiv :

Daca un membru alearga la o competitie unde beneficiaza de o reducere a taxei mai mare de 40%, acesta este obligat sa anunte comitetul director cu cel putin 5 zile inainte de competitie.

Daca un membru nu poarta tricoul oficial la o competitie unde beneficiaza de reducerea taxei mai mare de 40% si nu anunta conducerea clubului cu mai putin de 5 zile inainte de eveniment, acesta nu va beneficia de reducerile oferite de club la urmatoarele 3 competitii unde clubul are reducere de minim 25%.

Cum tocmai a fost ziua mea de nastere, prefer ca in locul termenului "membru expirat" sa fie folosit termenul "membru cu cotizatia expirata"
Ma scuzati pentru turbulente, dar poate mai sunt si necesare.
Sa traiti

...............
rookie




Pagina 30 din 31






Total membri 3651 (lista membri), total subiecte 2589, numar total de postari 35974.
Ultimii membri inregistrati pe forum : bobo70, Cretescu, ndam, bomberman32, Willy24, CatalinG, ajay, online acum 0.

Astazi isi serbeaza ziua de nastere : Adinutza, alynush_4u, andreea_d, Andrei Irimescu, Andy, belier, B_R_Nu_Tsui_K, leti, ral, Sisanu LetsRock.RO, veveroiu, zah

= subiectul este public, = subiectul este inchis, = subiectul este arhivat, = Online, = Offline,


Ice Power Sponser Lysi Isostar Travel House Nike Flanco Salomon Centrul de nutritie Superfit Seba Med

Compress SportNutricultNewsmanphoto-marathon.ro

Home | Ro Club Maraton | Competitii nationale | Maratoane in lume | Antrenament | Nutritie | Sanatate | Povesti | Termeni si conditii | Contact
Copyright Ro Club Maraton 2019. Toate drepturile rezervate. - Website realizat de PHP Coder  si Triumf ®
Fondator Serban Damian, 2007