Ro Club Maraton
Centru testare performanta sportiva Superfit
Home | Sitemap | Contact
Ultimele postari pe forum UK FR DE HU IT GR JP 223924.95 km alergati de noi      Concursuri Antrenament Nutritie Sanatate Alergatori Povesti Produse
Home Ro Club Maraton Competitii nationale Calendar AIMS Maratoane in lume FORUM Galerie media Contact
Cautare

Cont utilizator

Ultimele noutati Reduceri la concursurile organizate de ABRC in 2017
Reduceri la concursurile organizate de ABRC in 2017
In atentia membrilor Ro Club Maraton: va comunicam preturile speciale la concursurile organizate de ABRC in acest an. Ceea ce trebuie sa platiti... Reduceri la concursurile organizate de ABRC in 2017

Concursuri Furtuna (tristetea unui alergator singuratic)
Odata mai demult cam pe vremea asta, cand iarna a inceput sa castige teren cu zile mai reci si nopti geroase, am iesit seara... Furtuna (tristetea unui alergator singuratic)

Antrenament Cum sa ne facem timp sa alergamCum sa ne facem timp sa alergam
“Nu am suficient timp.” Acesta este principalul motiv pentru care oamenii spun ca nu alearga. Sau pentru care... Cum sa ne facem timp sa alergam

Nutritie Suplimente nutritive impotriva colesterolului si a stratului adiposSuplimente nutritive impotriva colesterolului si a stratului adipos
Traim intr-un secol in care cele mai populare boli au la baza dezechilibre metabolice, asa cum sunt dislipidemiile si obezitatea.... Suplimente nutritive impotriva colesterolului si a stratului adipos

Sanatate Shiatsu, atingerea care vindecaShiatsu, atingerea care vindeca
Shiatsu este un stil de masaj fondat in Japonia prin combinarea de tehnici de masaj oriental cu notiuni moderne de anatomie... Shiatsu, atingerea care vindeca
Sunteti aici :: FORUM » Jurnale de antrenament personale » Jurnal Sundance

Jurnal Sundance



Open thread Jurnal Sundance

-



Offline Sundance
Membru Ro Club MaratonSundance
Din Septembrie 2011
Oras / Locatie : Bucuresti
Duminica, 29 Ianuarie 2012 23:34
Nu ştiu cum se face, dar observ că relatările de la Gerar aparţin cu precădere oiţelor... de culoare. (Mă rog, în State probabil ar trebui să formulez "oiţelor afro-americane". Pe plaiuri mioritice oiţa e, încă, laie sau bălaie nu indo-europeană sau geto-dacă.) Eh, oricum aş formula constatarea este un argument în plus pentru cei care susţin că arta se naşte din suferinţă.

Nu fac excepţie de la regula nescrisă a mioriţei cronicar.

Dar n-a fost aşa de la început... Mai ales că am fost primul dintre primii. Da. Totul a început cu zile bune în urmă. La alergarea de recunoaştere. Prim contact cu bestia. Am aşteptat cu nerăbdare explorarea. M-a culcat devreme (o noţiune relativă pentru o pasăre de noapte ca mine), m-am trezit cu emoţii şi nerăbdare. Am mai spus, nu? Am ajuns la locul faptei, la "barieră" mult mai devreme. Desigur, cine să mai fi ajuns aşa cu noaptea în cap? Oricât mi-a făcut de lucru admirând peisajul şi alergând uşor "de încălzire" după ce a trecut primul sfert de oră şi tot singur rămăsesem la punctul de întâlnire entuziasmul meu a început să se erodeze. "Eh, treaba lor! Ei pierd, mă îmbărbătam singur!" După jumătate de oră m-am declarat erou-martir al alergărilor de recunoaştere şi am pornit singur pe traseu.

Frumos, chiar elegant, cu câteva coturi bine meşteşugite de proiectant... panta, mda, asta probabil or s-o scoată din traseul final. Normal! Coborârea ar putea s-o lase. De la veteranii din Tineretului am aflat că o pantă similară (de la Polivalentă până în bulevard) alergată la vale se cheamă "Marihuana". Lasă să avem şi noi la Gerar o marijuana noastră neaoşă. Poate să-i zică şi "Cânepa". Nu mă deranjează.

Ia uite, la Energetică au ditai transformatorul în curte. Şi stâlpi de înaltă tensiune. Fac treabă oamenii, învaţă meserie. S-or urca sus pe stâlpi studenţii? Dar studentele? Asistenţii? Profesorii nu, în mod sigur. Hâmm... ia uite la Electrotehnică (parcă asta e, nu?) au panouri solare care... alimentează ceva... o barieră? care nu funcţionează momentan, dar, foarte bine, fac oamenii lucruri concrete, nu ca pe vremuri. Automatizările au în faţa intrării un ceas electronic cu design minimalist. Făcut de studenţi, sunt sigur. 14:01. Păi, nici 11 nu e. Alerg doar de jumătate de oră pe traseu. Eh, ştiu eu cum e. Au uitat să-l mai potrivească. Aşa e pe la noi... se lansează câte un proiect cu atâta elan şi energie de zici că va revoluţiona domeniul, dacă nu civilizaţia în ansamblul ei. Iar peste trei ani, site-ul e neactualizat de doi. Deşi lucrurile în principiu (mai) merg.

Interesante şi cele două linii drepte. Să-mi aduc aminte să păstrez ceva energie la Gerar pentru finiş. Ies pozele mai bine.

Ia uite, iar ceasul. Cum 14:01? Păi, chiar dacă nu era potrivit trebuia să avanseze ceva, nu? Ceas electronic să stea n-am mai văzut. Doar dacă... doar dacăă... asta n-o fi data. DATA! E 14 azi. Nu 21. Haaaa! Alergarea de grup e sâmbăta viitoare. Măi, da' nerăbdător mai sunt. S-a mai zis, nu?

Însă, aşa cum spuneam, am fost primul pe traseu la Gerar anul ăsta...

Cam atât cu supremaţia mea, până când a început cursa. Ştiam ce am de făcut. Am văzut la alţii. Şi eu o să fac la fel. Lasă corpul, lasă poziţia, lasă cronometrul. Bucură-te de alergare! Chicoteşte zglobiu în stânga şi în dreapta. Mâinile sus la poze. V-uri, sărituri, zâmbete până la urechi. Ia, uite şi câţiva copii pe derdeluş. Hai să ne facem cu mâna. Hu-iuuu-iuuu! Hai să strigăm unii la alţii. Iar dacă îţi iese un Husky în cale urlă împreună cu el. E musai. Cred că l-a văzut toată lumea, nu? Era simpatic foc, dar urla concentrat şi absorbit. "Hauuuu...uuuoleoooo ce zăpadă prăpădesc ăştia! Urcaţi-vă fraţilor într-o sanie şi vă trag euuuuuoooohauuuu câte ture doriţi la Gerar Canin!"

Şi trec trei ture.

Timpul cu un minut jumătate mai bun decât necesarul pentru a sparge acea barieră... Mach 1 a mioriţei negre: cele două ore la semi. Pauză de alimentare. Blana mea e încă gri deschis.

Tura patru a venit cu nota de plată. Glasul furnicii mele interioare se auzea din ce în ce mai răspicat. "Astă vară, ce-ai făcut? La primele ture îmi săreai în sus ca greieraşul, iar acu'? "Cri-cri-cri, oiţă gri."

La tura cinci nu mai era nici o îndoială. Din orice unghi, oricum ar fi picat lumina, naturală, artificială, fluorescentă... blana era neagră ca smoala. Mai am puterea să observ că biserica din campus este arhiplină. E sigur examen, mai mult gândesc cu voce tare. Partenerii mei, zglobii şi plini de vervă se opresc din conversaţia sprinţară (puteau să-şi fi luat la ei şi un şah) şi mă lămuresc că este biserica Sfântul Cinci.

Ultima tură. Glucoză... poate o minune. Injecţii nu aveţi? Intravenoase? Pe urcarea în pantă realizez lacunele filologice ale limbii române. Agonie? Agonizant? Puţin spus. Superlativ nu aveţi? Alte grade peste superlativ ca să reflecte realitatea? Încurajările contează acum. Nu mai sunt prilej de replici sprinţare. Mă înduioşează voluntarii care au stat atâtea ore în ger, îmi aduc aminte şi de organizatorii pe care i-am văzut pe traseu cu diverse treburi şi care şi-au sacrificat o alergare ca să iasă treaba bine. Şi a ieşit. Din acest punct de vedere...

Cât despre mine îmi iau ultima doză de marijuana. Iubesc panta asta. Întorc privirea spre derdeluşul din dreapta placid şi fără reacţie. Câteva coturi şi gata, mă încurajează partenerii care doar că nu aleargă în jurul meu de plictiseală.

Ultima oară pe lângă Sfântul Cinci. La sosire prieteni dragi care au stat ore întregi în ger să mă încurajeze, anunţuri la staţia de amplificare, entuziasm, felicitări... mult... mult prea mult pentru a avea energia să mai pot interacţiona. Ah, domnişoara care umblă la pantofii mei trebuie să recupereze cipul. "Scuze, staţi să mă opresc! Nu mi-am dat seama."

Şi pentru că martorii oculari ar putea considera (în mod total nepotrivit) înflorituri unele "aspecte" iar eu resping cu tărie aceasta... nu pot încheia decât cu o vorbă care a vegheat şi va veghea nopţile petrecute alături de prieteni cu izotonice de toate gradele: "Niciodată să nu strici o poveste de dragul adevărului!" În astfel de situaţii, desigur. Adevărul cel nemilos şi frust este acesta.










1 2 3 4 5 >
Pagina 1 din 5




Offline claudiu
Membru Ro Club MaratonTrimite Mesaj
Din Septembrie 2010
Oras / Locatie : slobozia
Luni, 30 Ianuarie 2012 09:16 Felicitari!
Daca-i fi alergat asa cum povestesti cursa ai fi fost campion! La gerar ne-au lipsit caii!





Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Luni, 30 Ianuarie 2012 09:25
Are si oaia bruneta valoarea ei, pune in evidenta potentialul mioritelor albe.

Din pacate cred ca este apreciata mai ales postum, sub forma de blana, cashula sau hainitza de astrahan. Si nici pastrama cred ca nu e rea...
...............
rookie




Offline Sundance
Membru Ro Club MaratonSundance
Din Septembrie 2011
Oras / Locatie : Bucuresti
Luni, 30 Ianuarie 2012 13:33

"Daca-i fi alergat asa cum povestesti cursa ai fi fost campion! La gerar ne-au lipsit caii! " -

Am zis macar acum la batranete sa fiu moderat. Locul 25 din 50 de echipe masculine este perfectiunea in domeniu. :))

Claudiu si Vlad va multumesc pentru sprijinul si incurajarile in cadrul echipei. La cat de proaspeti erati amandoi sunt convins ca ati fi putut continua fara probleme ultimele ture in acelasi ritm initial ceea ce v-ar fi adus un timp in jurul lui 1:57 daca nu mai bun. Pot depune marturie in orice instanta.

Si ca sa vezi coincidenta, doar ce-am primit pe email un banc...

Intrebare: Cum se cheama un cioban caruia lupul i-a mancat o oaie?
Raspuns: Oaierless

...............
"Pain is inevitable. Suffering is optional."




Offline Grizon
ModeratorGrizon
Din Mai 2008
Oras / Locatie : Bucuresti
Miercuri, 1 Februarie 2012 15:11
Foarte inteleapta maxima aia despre povestea care nu trebuie stricata de dragul adevarului. Simt cum imi deschide considerabil posibilitatile de exprimare. De fapt toata relatarea este excelenta. Eu am reusit sa dobor, cum bine i-ai spus, acel Mach 1 € doua ore - la Gerar. Anul trecut. Ca anul asta ne-au lasat picioarele in ultima tura si am realizat doar Mach 0,93. Tine-o tot asa, si daca n-o sa alergi mult mai repede (adica Mach-i mai multi) macar o sa scrii povesti frumoase.


...............
Mintea omului poate fi o caseta de bijuterii sau o lada de gunoi. Depinde ce pui in ea.




Offline GMA
Membru Ro Club MaratonGMA
Din Februarie 2011
Oras / Locatie : Bucuresti
Miercuri, 1 Februarie 2012 15:57
Eu sunt dator si cu un multumesc facut public, pentru punctul de alimentare pe care l-ati facut pentru noi sambata, in IOR, pentru incurajari, poze, si nu in ultimul rand pentru ceai, mandarine, mere, energizant, biscuiti si alte bunatati cu care ne-ati tratat atunci.

Multumesc calduros, si cred ca sunt si in asentimentul colegilor mei cu care am alergat sambata.
...............
gabriel.manea@gmail.com




Offline Sundance
Membru Ro Club MaratonSundance
Din Septembrie 2011
Oras / Locatie : Bucuresti
Miercuri, 8 Februarie 2012 13:52 garmin gets high
Azi Garmin-ul meu a avut vise erotice: http://connect.garmin.com/activity/148043268

Cel mai bun km in 1,8 secunde! Hai sa va vad! :))

... N-o sa-l mai tin pe noptiera deasupra revistei Alerg.




...............
"Pain is inevitable. Suffering is optional."




Offline Sundance
Membru Ro Club MaratonSundance
Din Septembrie 2011
Oras / Locatie : Bucuresti
Luni, 5 Martie 2012 15:17 Semi "Doua Cazinouri" - Constanta

De ce? Pentru că traumatizat fiind de polei, gheţuşcă, fleşcăială, zăpadă nisipoasă, bălţi infantile sau la deplină maturitate aşa cum coexistă toate acestea forme ale apei în IOR, am ajuns în Constanţa şi am crezut că sunt în Paradisul alergătorilor. Străzi şi parcuri uscate. Soare. Mare. Peisaj etc.

Organizatori: Moi meme - decizie ad hoc, vezi mai sus. Evenimentul a fost larg mediatizat pe forumul meu interior.

Motivul real: S-au pronunţat mai mulţi doctori, însă părerile sunt împărţite.

Unde? Casa de Cultură, Cazino Constanţa, Str. Mircea cel Bătrân, Bd. Mamaia, Pescărie, Cazino Mamaia, Sat Vacanţă, Dacia, Casa de Cultură. Total 21,1km cu atingerea celor două cazinouri. De unde şi subtitlul Semi-maraton "Las Vegas".

Condiţii traseu: Vânt puternic, pantă, parţial alergare pe nisip (în Mamaia), slalom printre pietoni, semafoare, maşini. Mai degrabă condiţii de trail dată fiind starea trotuarelor (gropi, bucăţi lipsă de asfalt, rădăcini de copaci). în consecinţă, mare parte a alergării s-a derulat pe străzi, însă probabil că poliţia din localitate scade din punctele de penalizare ale şoferilor dacă fac dovada scoaterii din circulaţie a unui alergător (programul "Rabla" în formă extinsă) sau măcar fac dovada că l-au stropit din cap până-n picioare în mod temeinic şi exemplar.

Participanţi: Logistica organizării evenimentului a impus limitarea numărului de participanţi la unu.

Premii: Substanţiale. Fetească Neagră şi Negru de Puricari oferite de organizatori ad libitum în seara evenimentului.

Tombolă: Să nu exagerăm!

Patrupede: La discreţie. Total opt cete. şapte dintre ele au reacţionat la vechiul truc al simulării ridicării unui obiect de pe jos. Bagaj genetic din belşug. Una dintre cete, fără memoria ancestrală a pietrelor pe spinare, a rămas dârză pe poziţii până la o exemplificare concretă a fenomenului. (Niciun animal nu a fost rănit şi nu a avut de suferit ca urmare directă sau indirectă a exemplificării.)

Martor tăcut al evenimentului: Garmin Connect.

P.S. Şi câţiva cetăţeni care în mod expresiv şi sugestiv îşi învârteau mâna în dreptul capului.




...............
"Pain is inevitable. Suffering is optional."





Offline Sundance
Membru Ro Club MaratonSundance
Din Septembrie 2011
Oras / Locatie : Bucuresti
Marti, 19 Iunie 2012 18:08 Am inceput antrenamentele de viteza...

Am început antrenamentele de viteză. Cine e de vină? Conumila, ce nu-i clar?! Să explic de ce...

Într-un imperiu al maratoniştilor care domină net activitatea atletică de amatori am descoperit că există şi câteva regate solitare şi mai puţin explorate ale alergărilor de viteză şi semifond. Ba chiar şi sărituri şi pentatlon (variantă simplificată a decatlonului). Conumila a avut răbdare să îmi asculte toate smiorcăielile de după Semimaratonul Bucureşti, să mă mângâie pe creştet şi să-mi deschidă ochii asupra altor probe atletice destinate veteranilor. Mă rog, "masters" cum li se zice cu condescendenţă în Occident.

Mi-a plăcut ce am aflat pentru că şi în tinereţe am practicat probe de viteză (plat, garduri), ceva semifond şi decatlon. La asta mă ajută constituţia şi datele genetice. Nu o să renunţ la alergarea de probe lungi. Nu vreau să pierd nicio ediţie IOR Nights. :) La fel şi cu alte câteva competiţii care mi-au rămas la inimă, inclusiv semi şi maratoane montane pe care le am în planurile de viitor. Însă vreau să mă diversific şi să explorez şi alte zone. Mai explozive — cum mi-e şi firea. :)

Aşa că am demarat demersurile de legitimare ca atlet veteran, mi-am luat o pereche de cuie (că altfel nici n-aş putea alerga) şi m-am dus pe Lia Manoliu să încerc marea cu degetul.

Acum... ce să alerg? Asta e întrebarea! 100m parcă e prea tehnică proba şi a trecut vreme multă... etc. 400m e una din cele mai crâncene probe care au fost inventate de rasa umană. Am alergat zeci de km până la epuizare, inclusiv prin munţi însă rămân la opinia că 400m este una din cele mai dure probe de alergare. Poate 400m garduri să o depăşească...

Aşa că, hai să fie 200m! Nici cal nici măgar. Catâr. :))

M-am încălzit bine-bine (vreo 3km). Apoi mobilitate (măiculiţă, ce mai scârţâie toate!) şi hai să facem o probă. Mai întâi să vedem pe unde o să pot alerga. La ora 21:00 pe stadion e un fel de demonstraţie de 1 Mai. Antrenorii prezenţi pe stadion cu elevii lor nu mai contenesc cu rugăminţile de a lăsa liber culoarul întâi. O vreme se eliberează, după care vin alţi joggeri şi se astupă la loc.

Aşa că am stat şi am pândit până când am zis eu că am vreo 100m liberi în faţă şi "Foc!"

Pe turnantă a fost ok, însă - aşa cum îmi cobisem singur - între timp pe culoarul întâi apăruseră nişte domnişoare care operau joc de gleznă şi mi-am dat seama că orice aş striga vor reacţiona imprevizibil, aşa că am fost nevoit să încetinesc şi să ocolesc pe culoarul doi şi apoi trei. După ce am trecut de ele linia dreaptă a fost liberă şi am putut să accelerez până într-o zonă de maxim (de aprox. 2:01 min/km). Aveam resurse să mai turez maşina de cusut, dar mi s-a pus o crampă în fesierul stâng şi asta m-a determinat instinctiv să o las mai moale, aşa că am terminat descrescător cu o mică zvâcnire pe final pentru efectul artistic. Ceea ce m-a costat faptul că n-am mai reuşit să opresc ceasul exact pe linia de finish. Dar a meritat. :P

Rezultat: 30.8s pe 200m. Nu-i grozav, se poate mai bine, însă am vrut să am o bază de pornire pentru a evalua rezultatele ulterioare. Cu plecare de jos (din blocstart), cu o pistă liberă, cu ceva antrenament dedicat sper să îmbunătăţesc timpul.

Concluziile se impun de la sine... Se pare că neamul lui Păcală, amintit pe aici prin zonă, e mai răspândit decât se credea. Păi, sigur că am făcut o mică întindere pentru că solicitarea a fost una de intensitate — total diferită de antrenamentele de fond — şi n-a fost pregătită deloc. Oricâtă încălzire aş fi făcut, asta nu ţine loc de antrenament specific. Ar fi trebuit să fac mai întâi plecări pe distanţa de 30m. Câteva zile la rând. Apoi 50m, apoi 100m în regim de 90% şi după câteva săptămâni să încerc un 200m în regim maximal. Dar... deh!

Oricum, constat că Garmin nu prea ajută în probele de viteză. Pentru el zecimile de secundă sunt neinteresante şi se rotunjesc, iar câţiva metri acolo nici nu se pun.

Aşa că mă pun pe treabă şi dacă voi fi mulţumit cum voi evolua intenţionez să particip la Balcaniada Veteranilor care are loc anul acesta la Izmir la sfârşitul lui Septembrie. Poate 100m , poate 200m. Poate ambele. În cel mai rău caz 400m. :)

Om vedea...




...............
"Pain is inevitable. Suffering is optional."





Offline Lone runner
Membru ForumLone runner
Din Decembrie 2007
Marti, 19 Iunie 2012 19:49
30 sec pe 200 m in conditiile date nu e un timp asa de rau. Eu zic ca ai resurse.






Offline GabAdrian
Membru Ro Club MaratonGabAdrian
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Marti, 19 Iunie 2012 23:24
Felicitari pentru timpul obtinut. In curand sper sa imi revin si eu si sa reincep antrenamentele de viteza. Pana atunci alerg doar usor cateva ture pe stadion.

Numai bine!

Adrian






Offline GabAdrian
Membru Ro Club MaratonGabAdrian
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Miercuri, 20 Iunie 2012 14:16
Mai tarziu am realizat ca tot ieri de dimineata cat am dat cele 7 ture de stadion, Florin precup, Dana timotin si Viorica gabrian au facut la serii de 200m de m-am plictisit eu. Oare o fi o coincidenta proba asta de 200m? :)

Numai bine!

Adrian






Offline mgh
Membru Ro Club Maratonmgh
Din Decembrie 2011
Miercuri, 20 Iunie 2012 17:24
Legea 9 a lui Gordon Pirie zice: 'speed kills endurance, endurance kills speed'. Aparent nu poti sa le faci bine pe ambele.


...............
-




Offline Sundance
Membru Ro Club MaratonSundance
Din Septembrie 2011
Oras / Locatie : Bucuresti
Miercuri, 20 Iunie 2012 18:33
Pai, eu mi-am propus sa fac ce-mi place, nu neaparat sa rup vreo pisica in doua. :)

Acuma... dictonul lui nenea Pirie transmite un mesaj, insa nu cred ca trebuie luat ad literam. Ca sa poti alerga bine 100m sau 200m (si ce sa mai vorbesc de 400m?) iti trebuie anduranta, nu gluma. Desigur, vorbim de anduranta in regim maximal care este altceva decat anduranta curselor de fond. Si viceversa, alergatorii curselor de fond fac periodic antrenamente de viteza.

Deci, e si "endurance" de mai multe feluri, iar de "speed" e nevoie si pentru cursele de fond.

Un contraexemplu ar fi decatlonistii (care au de alergat si viteza si semifond) si care fac destul de bine ambele tipuri de probe.

Pe termen lung nu exclud varianta de a incerca si un pentatlon (lungime, sulita, 200m, disc si 1500m) asa ca n-am ce-i face. :P Tot ce-i posibil ca in anumite privinte sa se calce pe picioare cele doua tipuri de efort, insa, cum ziceam... mie imi place sa le practic pe ambele.






...............
"Pain is inevitable. Suffering is optional."




Offline conumila
Membru Forum
Din Ianuarie 2010
Oras / Locatie : Bucuresti
Miercuri, 20 Iunie 2012 21:07
Felicitari!

Sunt tare curios sa aflu viitoarele rezultate. Sunt convins ca va ramane si partea maso, aia cu long-run, si nu cred ca va suferi prea tare daca faci si niste viteza.


...............
rookie




Offline Sundance
Membru Ro Club MaratonSundance
Din Septembrie 2011
Oras / Locatie : Bucuresti
Sambata, 30 Iunie 2012 14:57
Moment istoric azi. :P Dupa 30 de ani de pauza am vazut din nou gardurile in fata mea. Pe pista, ma refer... ca am mai sarit unele intre timp... in alte circumstante. :P

Am fost mai cumpatat de data asta. N-am dat drumul direct la o cursa de 110m garduri. Am pus doar trei garduri la inceput... am incercat sa le sar si am auzit un cor de chicoteli din partea unor pustoaice de pe margine. Cat se poate de indreptatit. Saream ca un fel de greiere surescitat, mai mult in inaltime. De frica. :)

Da' nu m-am lasat. Am zis ca macar fac fericiti niste oameni. Am luat-o si mai usor: cu treceri numai cu piciorul de atac (pe partea stanga a gardurilor), apoi numai cu piciorul de remorca (pe dreapta). Am inceput sa mearga si luandu-mi inima in dinti am decis sa fac o simulare de alergare peste. Tot cu trei garduri.

La prima incercare am luat in brate primul gard, ocazie cu care mi-am dat seama ca n-ar fi rau sa il pun invers, adica cu picioarele de suport spre mine... in caz ca vreau sa-l daram sa cada (ridicandu-se picioarele de suport), Asa cum era pus picioarele se incontrau si... era mai full-contact. :D

Am purces si le-am schimbat. Toate erau puse invers. :)

Am facut cateva treceri care au inceput sa semene cu ceea ce trebuie. Trecerile erau din ce in ce mai razante si rapide (cu revenire rapida a piciorului din spate - remorca). Asa ca mi-au luat elan si am pus 5 garduri cu gandul sa fac 2-3 treceri si sa ma retrag in plina glorie.

Insa treaba a mers din ce in ce mai bine asa ca... m-am lacomit. Desi obosisem un pic m-am decis (surprinzator, este?!) sa pun si restul de garduri pina la 110m. Zis si facut!

Dupa ce mi-am dat ceva palme pentru imbarbatare (cu 5 garduri mi se paruse mult si obositor, iar acum aveam de trecut 10)... m-am dus sa mai beau putina apa... am mai facut un pic de mobilitate si... ce sa mai facem... gata, asta e!

Prima cursa a mers bine pina la gardul opt. Al noualea era cu 20cm mai sus, parca. Iar al zecelea era clar manarit vreo juma de metru. L-am agatat zdravan cu remorca si cu un sunet spectaculos l-am daramat, dar am continuat si am alergat pina la capat starnind ceva suspans. :D

Gata, deci se poate! Pregatirea pentru cronometru, normal! Dar parca ziceam ca azi si inca doua sunt doar de familiarizare cu tehnica. Change of plan!

Start... atentie la gardul 9, bataie mai puternica la 10... nu l-am mai agatat, finish... total 23,5s. Ar fi undeva sub 23, cred, insa daca sprintez pe final nu pot opri ceasul la timp, iar daca butonez la ceas nu mai pot sprinta. Asta e. Pe toti marii performeri ii fura arbitrii. Oricum, ajuns acasa am verificat imediat timpul obtinut si la Balcaniada de anul trecut din Slovenia as fi luat medalie de argint cu 23,5 :)

Am mai facut inca doua curse, ambele pe la 23 si ceva. E mult de imbunatatit in special la forta in picioare (care cedeaza pe ultimii 30m). Acelasi calcai al lui Ahile care cedeaza si la alergarile de fond si care imi creeaza probleme si la desprinderea la lungime.

Deci, am un dusman. E bine ca l-am dibuit, totusi. O sa aiba viata grea. :)




...............
"Pain is inevitable. Suffering is optional."




1 2 3 4 5 >
Pagina 1 din 5






Total membri 3650 (lista membri), total subiecte 2589, numar total de postari 35974.
Ultimii membri inregistrati pe forum : Cretescu, ndam, bomberman32, Willy24, CatalinG, ajay, Ana Maria L., online acum 0.

Astazi isi serbeaza ziua de nastere : Corina_Lorelai, Cosmin Popa, davlieb, Emil M, Gandacul, Luc Viaene, Poof

= subiectul este public, = subiectul este inchis, = subiectul este arhivat, = Online, = Offline,


Ice Power Sponser Lysi Isostar Travel House Nike Flanco Salomon Centrul de nutritie Superfit Seba Med

Compress SportNutricultNewsmanphoto-marathon.ro

Home | Ro Club Maraton | Competitii nationale | Maratoane in lume | Antrenament | Nutritie | Sanatate | Povesti | Termeni si conditii | Contact
Copyright Ro Club Maraton 2019. Toate drepturile rezervate. - Website realizat de PHP Coder  si Triumf ®
Fondator Serban Damian, 2007