Ro Club Maraton
Centru testare performanta sportiva Superfit
Home | Sitemap | Contact
Ultimele postari pe forum UK FR DE HU IT GR JP 223927.75 km alergati de noi      Concursuri Antrenament Nutritie Sanatate Alergatori Povesti Produse
Home Ro Club Maraton Competitii nationale Calendar AIMS Maratoane in lume FORUM Galerie media Contact

Sondaj de opinie

Care este ritmul cu care alergi un maraton? *
3-4 min/km
4-5 min/km
5-6 min/km
6-7 min/km
> 7 min/km


Nota : campurile cu * sunt obligatorii.


Arhiva sondaje de opinie




Sunteti aici :: Povesti » Maratonul Pe aici nu se trece, august 2011

Maratonul Pe aici nu se trece, august 2011

(4)1xADKV_86358.jpgAlergarea unui Maraton, pur si simplu, este o realizare mare si o dovada de incredere in sine. Sunt oameni care au alergat un maraton, venind (cum s-ar zice) direct de pe strada, dar au avut alergarea in sange; si oameni care nu au alergat mai deloc in viata lor, dar au ca tinta "primul maraton" si se antreneaza pentru asta. Ambele categorii resimt aceste "ambitii" cu tot corpul, dar mai ales in picioare.

Insa, am descoperit de curand ca poti alerga "din suflet" si "cu sufletul". Restul, nu e suferinta, e lupta.   Stiam de mult de alergarile cu scop caritabil, si am participat la astfel de actiuni". Dar simteam ca trebuie sa alerg pentru ceva si mai profund.

 La inceputul verii, dl. Ilie Rosu venea cu o idee speciala, chiar unica: un maraton in memoria ostasilor romani care au luptat si s-au sacrificat pentru neamul nostru. Ne indemna la o lupta cu kilometri (46 mai exact - era vorba asadar, de un supermaraton), pe un traseu incarcat de istorie: Marasti-Marasesti.

Pentru a nu altera adevaratul mesaj dorit de Dl.Ilie Rosu nu prezint mai multe detalii despre ideea, organizarea, desfasurarea, finalul si detaliile acestui super maraton,   ci recomand articolul realizat de dumnealui.

Am alergat de la Marasti la Marasesti, primul meu SuperMaraton (46 KM). Am purtat faclia, cateva sute de metri, am parcus cca 10 Km in plutonul principal condus de dl. Ilie Rosu, am salutat satenii, primarii si cadrele militare, am regasit-o pe traseu pe Mariana (devenita "fotograf oficial" fara sa-si dea seama), am alergat de unul singur mai mult de jumatate din traseu, am urcat dealuri si le-am coborat, am indurat caldura in linia dreapta, interminabila, am terminat maratonul in aplauzele oficialitatilor, cadrelor militare si cetatenilor prezenti la Mausoleul Maraseti. Am asteptat grupul principal, am reluat ultimii metri cu grupul, m-am bucurat impreuna cu ceilalti maratonisti, de o atentie si apreciere extraordinara din partea tutoror. Asta-i povestea pe scurt -   -

Povestea adevarata e in suflet, mai putin in minte. Nu voi retine detaliile picante, ca de obicei, ci acele lucruri care mi-au mers la suflet.

Daca alti colegi de maraton au avut bunici sau strabunici care au luptat in oastea romana, si au dorit sa alerge in memoria lor, pe mine m-a motivat tatal meu, fost cadru militar, mandru de armata romana si de tara in care s-a nascut, dar si cel care mi-a spus, si nu doar o data, povestea maratonului.

(3)wEtkd2mS_89165.jpg

Desi t0ti ceilalti maratonisti au ajuns la Marasti cu o seara inainte si s-a cazat la localnici, eu (conform obiceiului meu) am am fost mai cu mot. Am inoptat la Tecuci si am plecat cu noaptea in cap spre "marea lupta". Am ajuns la Marasti in timpul binecuvantarii date de preotul satului, la biserica. Apoi au urmat momente cu adevarat deosebite si unice pentru un maraton: sfintirea drapelelor, intonarea imnului national, strigatul maratonistilor’ iar in inainte de start, am fugit sa-mi preiau numarul si tricoul-

Ca un nationalist infocat ce ma stiu, am luat cu mine si drapelul, dar l-am imprumutat repede unui alt maratonist. Cu bucurie in suflet m-am alaturat grupului fruntas, condus de Dl. Ilie Rosu, si cu acordul dumnelui am purtat in cateva randuri si faclia. Momentele deosebite se succesau rapid. La fiecare monument militar ne asteptau un cadru militar cu o alta faclie si primarul satului cu pricina. Am prins doar prima oprire, cu grupul. Restul maratonului am alergat de unul singur.

Traseul a fost unul superb. Am strabatut o zona incarcata de istorie, am intalnit vranceni zambitori, am avut parte de racoare in padurea traversata de serpentine si de un soare naucitor in plin camp. M-am simtit important fiind condus de o masina de politie (pentru cca 7-8 KM), am refuzat "politicos" sa ma opresc la ultimul monument (cel de la Tisita) si am dat ultima "batalie" pe soseaua nationala, inainte de final.

(2)1OycIY6_75793.jpg

Sosirea la Mausoleul de le Maraseti (prim adata cand ajungeam acolo) m-a lasat fara cuvinte. O primire extraordinara, facuta de oameni care au apreciat efortul maratonului si au fost bucurosi ca am participat la sarbatoarea lor. Am primit medalia cu mandrie si am dat mana cu veterani onorabili. Am primit doar -5 diplome si am dat chiar si un interviu.

(1)eTNKZd8_80710.jpg

Nu a   fost vorba de o competitie intre maratonisti, ci doar o lupta cu sinele. Un maraton extraordinar de la inceput la sfarsit. Organizarea a fost desavarsita si surprizele nu au contenit. Sustinere din toate partile, indiferent de interese. O reintalnire cu multi prieteni si colegi de club (Ro Club Maraton).

Multumiri din suflet, dlui Ilie Rosu. Are toata aprecierea mea si promisiunea de a-l sustine la urmatoarele proiecte ("Pe aici nu se trece" e doar prima nebunie maratonistica initiata de dl. Ilie).

Maratonul Marasti-Marasesti a fost greu, dar neasteptat de frumos. Stiam cat de inimosi, primitori si gospodari sunt vrancenii. Acum m-au cucerit. M-a cucerit si taramul pe care oastea tarii a dus batalii grele. Noi am incercat si cred ca am reusit sa castigam ‘lupta noastra’ si am aratat ca "Pe aici nu se trece’, ci se ALEARGA!

Florin Simion


Adauga comentariuNici un comentariu.




Afisare 21 din 248.
< 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 > >>
Pagina 6 din 12


Alte articole despre Povesti

Profil de alergator - Florin Simion Profil de alergator - Florin Simion
Cateva date despre tine: varsta, profesie, ocupatie... Sunt un sagetator de 30 de ani, nascut de Ziua Nationala 1 Decembrie . Am terminat... ...
Prima experienta - Semimaratonul Lisabonei 2011 Prima experienta - Semimaratonul Lisabonei 2011
Pentru orice lucru exista un inceput. Si orice lucru are un sfarsit. Asa este si cu participarea mea la concursurile de alergare. Acesta... ...
Maratonul Int. Bucuresti 2011 Maratonul Int. Bucuresti 2011
A fost o lectie de viata, aspra, necrutatoare. Primul lucru pe care mi-l voi aduce aminte inaintea urmatorului va fi sa nu mai fac... ...
Doamna, e asa frumos pe aici ca e pacat sa te grabesti
Primul meu maraton l-am facut la Moeciu. Ce o fi fost in mintea mea cand m-am inscris, sincer, nu mai stiu. Am fost uimit de povestile,... ...
Furtuna (tristetea unui alergator singuratic) Olympus Marathon (Grecia) - 26 Iunie 2011 Marathon 7500 - Bucegi - 9 Iulie 2011 Si asta-i doar inceputul... Profil de alergator: Adrian Mila Maratonul Clasic Atena, 2011 Povestire despre alergare Ironman de Romania (Oradea 2011) Crosul Petrom 2011 Eu alerg Trei ture din patru la MIB 2011 MIB 2011 - portrete de alergatori 822 km. Diagonala Nebunilor Ultimul sosit la Maratonul International Cluj-Napoca Alerg, dar nu fug Orasul meu Alergare de copil

Ice Power Sponser Lysi Isostar Travel House Nike Flanco Salomon Centrul de nutritie Superfit Seba Med

Compress SportNutricultNewsmanphoto-marathon.ro

Home | Ro Club Maraton | Competitii nationale | Maratoane in lume | Antrenament | Nutritie | Sanatate | Povesti | Termeni si conditii | Contact
Copyright Ro Club Maraton 2020. Toate drepturile rezervate. - Website realizat de PHP Coder  si Triumf ®
Fondator Serban Damian, 2007