Ro Club Maraton
Centru testare performanta sportiva Superfit
Home | Sitemap | Contact
Ultimele postari pe forum UK FR DE HU IT GR JP 223906.05 km alergati de noi      Concursuri Antrenament Nutritie Sanatate Alergatori Povesti Produse
Home Ro Club Maraton Competitii nationale Calendar AIMS Maratoane in lume FORUM Galerie media Contact

Sondaj de opinie

Care este ritmul cu care alergi un maraton? *
3-4 min/km
4-5 min/km
5-6 min/km
6-7 min/km
> 7 min/km


Nota : campurile cu * sunt obligatorii.


Arhiva sondaje de opinie




Sunteti aici :: Povesti » Maratonul Roma 2008

Maratonul Roma 2008

Comedia erorilor  

O alergare dimineata

Maratonul este intotdeauna o experinta care te marcheaza indiferent de cat de pregatit te consideri. Alerg mai mult sau mai putin de patru ani. In primii doi ani alergam dintr-o disperare fundamentala ca un aborigen stafidit care incearca sa fuga de epicentrul unei deflagratii atomice. de doi ani de zile alerg insa cu program, calm, asezat si din pura placere (greu de imaginat, stiu).

La Roma mi-am dat seama ca singura modilitate de a invata ceva este aceea de a invata din greseli.

nicupanaCuvantul de ordine a fost EROARE cu toate sinonimele totale si/sau partiale.

Am facut 4,157 de greseli directe si indirecte, cam al catelea am si terminat de fapt. Am ispravit in genunchi, mai dezhidratat decat am fost eu vreodata, cu un nivel critic de glucoza in sange.... Imediat dupa ce am trecut linia de sosire m-a podidit un plans isteric, si nu de fericire. Un plans de epuizare fizica, cu sughituri. Lipsa de glucide si deficitul de magneziu si calciu imi dadeau frisaone in ciuda "pelirinelor" aurii-argintii cu care organizatorii au impanzit furnicarul de oameni de pe Via de Fori Imperiali.

Am alergat cracanat 3 ore si 53 de minute. Urmarindu-ma pe inregistrarile de la punctul de control mi-am dat seama ca Nike+ Airmax 180 care m-au purtat din septembrie pana la Roma se uzasera de fapt peste masura si fiindca am oricum planta mai arcuita decat media, picioarele tind sa colapseze pe interior. Viciu de pozitie care explica acum retrospectiv permanenta presiune pe muschii exteriori ai gambei.

EROARE. Setare gresita a orizontului de asteptare.

In mod normal orice novice se multumeste in a termina un maraton. Eu, mai breaz, mi-am bagat in cap si un obiectiv de timp: 3h 30 min. Nike+ imi spunea ca la o cursa de 35-39 de km sunt capabil de o medie de 5 minute si cateva secunde pe km. Deci, cu putin efort as fi putut sa inchei in 3h si 30 de secunde, timp care m-ar fi clasat in primii 2,000 la Roma.

Dar Nike+-ul MINTE! E totusi calibrat prost. Arata cu 10,8% mai mult decat distanta reala! Desi nu inteleg cum e asta cu putinta cand eu am cross-validat distanta cu Google Earth, adevarul este trist. M-am autoamagit in privinta nivelului meu real de abilitate fizica.

Intre timp am analizat retrospectiv datele cumulate din septembrie. La semimaratonul de la Bucuresti de anul trecut eroarea era de numai 5%. Intre timp, decalibrarea s-a dublat.

roma08-1 In plus pe langa faptul ca oricum nu executasem decat 85% din volumul de km impusi de programul de antrenament, am realizat abia la Roma pe la borna de 15 km ca de fapt executasem mai putin de 75% din volumul necesar. Deci, total nepregatit.

Cand am realizat pe la 10 km ca nu pot prinde din urma baloanele azurii, markarele de 3 h si 30 minute, am inceput sa ma agit. Pe la 15 km mi-a fost clar ca Nike+ este prost calibat. M-am infuriat. Cand am ajuns la 21 km cu bateriile pe empty m-a lovit subit un atac de panica. Mi-am spus atunci: macar sa termin inainte de oamenii in portocalii care conduceau grupul de 3h 45.

Ca atare intre km 21 si km 27 am fortat si mai mult ca sa nu ma depaseasca baloanele naramzii. Inevitabilul s-a produs. Aproape mi-am inghitit limba.

Cumva insa am reusit miracolul sa ma resetez cu adevarat in timpul cursei. Am abandonat orice ambitie si mi-am jurat ca singurul meu scop este sa-l termin. roma08-2

TAMPENIE: Desi am citit ceasloave de bloguri si tomuri de documentatie despre maraton si stiam ca pacatul capital al maratonistului neofit este acela de a porni mult peste capacitatea sa reala de efort, eu am comis aceasta uriasa tampenie, culmea in timp ce-mi imaginam ca de fapt alerg SUB potentialul meu.

Am alergat 15 km la un pace cu peste 20% peste maximul meu pe distante mari (curse de peste 21 km). Pe la km 8 s-a instalat un junghi dragalas sub coastele drepte, de care am scapat numai pe la km 20 si numai dupa ce am facut un troc cinstit cu o durere sacaitoare in articulatia genunchiului de la piciorul stang care m-a bantuit pana la km 39.

Zidul

roma08-3Intre km 30 si km 39 am patit ceea ce patesc toti incostientii si prea-zelosii: I HIT THE WALL. Expresia este foarte sugestiva in engleza, esti atat de obosit incat ai impresia ca nu vei supravietui, iti vine sa te intinzi pe jos si sa-ti dai duhul. Tot glicogenul din tesutul muscular va fi ars deja, iar organismul, in lipsa de altceva incearca sa mobilizeze energie din tesut adipos, care insa arde mult mai ineficient si mai greu. Rezultatul este devastator. O stare covarsitoare de rau fizic combinata insa cu o acuta stare de luciditate si lipsa de solutii.

De la km 30 cursa intra inapoi in centrul istoric si trece pe la Vittorio Emmanuele, Corso, Piazza del Popolo, Piazza di Spagna, Fontana di Trevi, Colosseum. Pe margine mii de turisti si italieni binevoitori care se agitau intr-una: "Bravi, Bravissimi!" Urlete, chiote, aplauze. Eu, cu valul meu cel negru peste pupile, aveam o senzatie de RAU universal, nu mai suportam aerul, hainele, piatra cubica (sinistra pt alergat by the way), propria mea respiratie incalcita, transpiratia rece.

Corso, care inainte imi trezea amintiri placute legate de amorul meu roman intens cu Ambra, mi se parea acum o golgota, un calvar la relanti. M-am rugat sincer cred de sute de ori sa trec de km 37. Mi-am jurat solemn ca daca nu ma dau batut si alerg pana la km 40, ultimii doi kilometri imi voi da libertatea de a-i parcurge la pas, ca multi alti maratonisti ce alternau mersul cu alergatul.

La km 35 am vomitat bucatile banane si mar din care incercasem sa-mi sintetizez glucoza. La km 23 a trebuit sa ma opresc pe malul tibrului ca sa urinez!!! Aceasta urgenta fiziologica nu m-a surprins pana acum NICIODATA. mereu am grija sroma08-4a nu se intample asa ceva dar de data asta am platit pentru a nu stiu cata

EROARE: Nu m-am incalzit inainte de start si am tremurat literlamente inainte. In plus, mi-a fost sila sa folosesc toaletele ambulante la care erau cozi de zeci de oameni.

N-am mai urinat pe strada si in public de cand eram copil.... Evident nu eram singur.

GRESELI NEFORTATE:

- am luat un hotel in suburbia Romei (in TOR VERGATA). Agentia m-a asigurat ca e foarte aproape de metrou. Se maergea cu un fel de linie preoraseneasca cam 25 de minute pe tot felul de autostrazi, pe langa campuri unde pasteau oi si pe langa herghelli de cai. De la Agnanina, capatul liniei rosii pana la Termini metroul mai face in 25 de minute!

Italia Romena

Apropo: Desi in cursa nu stiu sa fi existat alti romani, intreaga Roma roieste de compatrioti. Niciodata n-am realizat dimensiunile fenomenului. Hotelul unde am stat era exclusiv operat de romani. Cartierul este zice-se populat in proportie de 80% de conationali. La capatul liniei de metrou, ai nostri au luat in posesie zona si vand ca la talcioc orice: porumb fiert, seminte, ochelari Yves Seint Laurant (transcriu foarte fidel). Orice.

roma08-5Metro-ul este plin de afise roz: "Montez antene Digi, Focus Sat etc" Pe strazile din centrul istoric unul din 2 vanzatori la tarabele ambulante cu gelato este, ati ghicit, roman!

Prin metrou auzi discutii incinse: "Bai, va rupem! Va da Dica vreo doua, comunistilor cu nenorocitu’ ala de Copos", "Vafanculo, de ciobani. Toata viata voastra ati furat de la saraci!"

- Ce-am economisit pe tariful camerei am dat pe taxiuri (minim 20 de euro cursa!)

- Nu am rezistat si m-am dus vineri noaptea in mult laudatul club de dans latino-american, Marron Glace. Chiar daca nu prea am dansat, energie am cheltuit aiurea.

- Pasta n-am mancat de loc cu doua zile inainte de cursa desi stiam foarte clar ca asta este litera de biblie pentru maratonist. Foarte scazut aport de carbohidrati.

- Combinatia de zurbageala, nervozitate si lipsa de glicogen a fost ucigatoare in cursa.

Am terminat in genunchi, cu mii de iluzii spulberate, pus la punct de experienta adevarata a maratonului. Acum stiu exact cate parale fac. In genunchi dar fericit...roma08-6

Toata duminica si mai ales toata lunea am avut o stare de bine care contrasta perfect cu starea de rau care aproape m-a facut sa abandonez in cursa.

Fireste, nu prea puteam urca si cobori scarile. Cracanat, nu puteam sa ma aplec sa-mi reinod sireturile la pantofi. In primele doua-trei ore, de fapt nu mi-am mai simtit picioarele de la gluteus in jos, de parca as fi fost un olog in stare de levitatie. Mi-a vajait capul de parcaas fi avut o turbina de hidrocentrala.

Luni si marti m-am straduit degeaba sa scot mai repede acidul lactic din cvadricepsi

Decizii

Acum stiu cu siguranta ca voi mai alerga si ca trebuie sa ating la urmatoarea cursa 3h 30. Vreau sa alerg la Roma in fiecare an in urmatorii 5 ani, pentru ca acum mi-e chiar foarte drag locul si cursa. Data viitoare vreau sa pot saluta si eu pe spectatorii care fac galerii pe margine ca aceia de pe langa mine care mai spuneau un banc vecinului de cursa, mai cantau vreun refren ceva de spargeau vitrinele lu Nen’tu Gucci, G.F. Ferre etc.

roma08-7Vreau sa data viitoae sa fiu relaxat cand trec pe langa Fontana si sa arunc si eu la tinta din alergare cate un sfant de noroc si sanatate in apa aia incredibil de clara.

Vreau sa nu ma mai apuce crampele si sa nu mai trebuiasca sa raman pe jos vreo jumatate de ore nemiscat din neputinta sau frica de o noua criza de crampe... Sa fiu tacut, sobru, iradiind acel nimb de multumire difuza: "am facut-o si p-asta. Multumescu-ti tie Doamne!"

Vreau sa alerg aceeasi cursa si sa fac ALTE greseli.

Am purtat stupida medalia onorifica pe sub haine toata duminica si lunea si azi naopte chiar si mereu mi s-a parut rece, grea, serioasa, ca un sigiliu de casa regala. Stiu, sunt usor ridicol, dar nu m-am putut abtine.

Pana atunci trebuie insa sa mai fac vreo 2-3 curse. Una ar fi Maratonul DHL de la Brasov in Iunie, altul ar puta fi Maratonul Calatis. Tin mult sa ajung la Berlin in septembrie intrucat mi-am propus sa le bifez pe toate cele 4 mari din Europa (Roma, Paris, Berlin, Londra).

roma08-10

Intr-o buna zi daca ma tin genunchi si puterile as vrea sa aleg la Boston, unde la grupa mea de varsta trebuie sa dovedesti ca ai un rezultat de sub 3h 15 min ca sa te califici

Si cand vreodata am sa cobor sub 3h 15 min, imi promit sa-mi upgradez monomania catre altceva mai dragalas, un semi-maraton.

Roma - Senatus Populusque Romanus!

 roma08-8

 roma08-9


Text si foto: Nicu Pana

Adauga comentariuNici un comentariu.


Ice Power Sponser Lysi Isostar Travel House Nike Flanco Salomon Centrul de nutritie Superfit Seba Med

Compress SportNutricultNewsmanphoto-marathon.ro

Home | Ro Club Maraton | Competitii nationale | Maratoane in lume | Antrenament | Nutritie | Sanatate | Povesti | Termeni si conditii | Contact
Copyright Ro Club Maraton 2019. Toate drepturile rezervate. - Website realizat de PHP Coder  si Triumf ®
Fondator Serban Damian, 2007