UltraBalaton 2015 - Pregatirea (Partea II)

Pregatirea...Ei bine, pregatirea urma sa fie ce mai dificila, asta mi-era clar. Insa nu prea-mi era clar CE trebuie sa fac concret. Multi sportivi apeleaza pe langa alergare si la alte metode de cross-training sau fel si fel de alte exercitii pentru mobilitate etc. Ce-am facut eu? Cine m-a ajutat, cum? Sa vedem in continuare... (de Vlad Tanase)

povesti ultrabalaton

AM INCEPUT SA MA DOCUMENTEZ...

Odata cu finalizatea procedurilor formale, am inceput sa ma informez de pe unde puteam. Internet-ul a fost principala sursa, desigur. Am cautat sa gasesc cat mai multe informatii despre cursa si mai ales rapoarte de cursa ale altor alergatori care o dusesera la capat, in trecut. Aceste rapoarte sunt surse extrem de valoroase de informatii. Ma rog...acele rapoarte care contin astfel de informatii. :) Asa ca vreti sa faceti vreo nenorocire de-asta? Cautati sa aflati si sa invatati din experientele altora si daca puteti intra in contact cu ei, e si mai bine! Am gasit ceva rapoarte. Le-am devorat pe toate.

Am cautat totodata orice clip de la cursa pentru a incerca sa imi dau seama cum e traseul, sa incerc sa memorez bucatele din el astfel incat atunci cand urma sa le parcurg, sa am impresia unui loc familiar, pe care l-am mai vizitat.

Am invatat pe de rost site-ul concursului si am intrat intr-un contact personal cu organizatorii, i-am bombardat cu intrebari, despre orice imi trecea prin cap. Uneori imi raspundeau, alteori nu dar deja se crease un tipar: stiam ca atunci cand nu imi raspund, informatia pe care le-o ceream urma in cel mult o zi sa fie postata pe site sau pe pagina lor de Facebook. Atat de tare i-am stresat. :))

SI-AU APARUT SI CEVA "AJUTOARE"...

(Daca cele de mai jos vi se par osanale gratuite, ei bine nu sunt. Nu sunt genul, plus ca oamenilor astora le-am multumit personal de n ori pana acum. Sunt cei care m-au ajutat pe mine si poate va ajuta si pe voi asa ca fiti pe faza. :P)

In cautarile mele, am dat peste un raport de cursa care mi-a atras atentia in mod special pentru ca era scris de un tip cu nume roman,  Andrei Nana, asta desi era scris in engleza. L-am cautat pe Andrei putin pe net si am aflat ca intr-adevar este roman, stabilit in SUA. Este un titan al ultra-atletismului avand la activ curse imposibile precum Ultra Milano-San Remo de 282,7 km sau Spartathlon de 245 km, ultima reprezentand Mecca ultra-atletismului mondial, o cursa cu mult mai infioratoare decat toate celelalte de gen. Aveam multe de invatat asa ca am intrat in contact cu Andrei pe Facebook. Am discutat multe cu Andrei incercand sa aflu cat de multa informatie puteam de la el. Tot Andrei m-a sfatuit si cu privire la alimentarea cu electroliti in cursa, imperios necesara pentru UltraBalaton si tot el mi-a fost un fin si uneori critic (dar intr-un mod construciv) psiholog. Omul asta avea sa joace un rol crucial pentru mine in perspectiva acestei curse. O sa vedeti de ce.

In plus, am beneficiat si de sprijinul unui extraterestru local, pe numele lui  Andrei Rosu. Pe Andrei l-am cunoscut acum ceva timp si usor, usor ne-am imprietenit. Nemaiavand nevoie de nicio prezentare, am sa spun despre el doar ca este o enciclopedie ce triatloneste si alearga extrem. Si el, la fel ca si Andrei Nana, mi-a dat povete fara de care m-as fi dat cu capul rau in acest concurs. Dincolo de sfaturile referitoare la antrenamentul fizic, Andrei m-am invatat chimie: ce, cum, cand se intampla procesele inauntrul nostru, cum sa evit anumite neplaceri plus multe alte sfaturi pe care nu aveam cum sa le aflu decat de la el. La fel ca Andrei Nana, Andrei Rosu "m-a lucrat" intens la nivel subliminal setandu-mi mind set-ul pentru aceasta cursa. Pentru el intotdeauna am fost omul capabil sa finalizeze aceasta cursa...pur si simplu avea incredere in mine mai multa decat aveam eu.

Emilian Croitoru. O singura intalnire fata in fata, nenumarate discutii pe Facebook, o prezenta pe care nu ma intrebati de ce dar am simtit-o in permanenta aproape. Este un alergator, mai mult un montagniard daca vreti, care se plictiseste plimbandu-se pe munti asa ca ii alearga...in cadru competitional...in curse dure, dure rau care se intind pe durata a catorva zile... Un fin psiholog, un observator atent care asculta mult si vorbeste putin. Un om de afaceri de mare succes. Un prieten. El m-a ajutat foarte mult in pregatirea psihologica a acestei curse, fiind langa mine exact atunci cand aveam nevoie de el, fara a-i cere asta. O sa vedeti mai tarziu cum.

Si pentru ca o astfel de nenorocire de cursa vine la pachet cu ceva avarii fizice garantate, este nevoie clar si de un medic. Dar nu de orice medic, de unul care stie si, sa ma ierte Dumnezeu, dar am dat peste "profesionisti" care imi recomandau sa renunt la sport sau care ma puneau sa concurez cu orteze la picioare de parca eram Robocop. Nu merci. Dl. Doctor  Vasile Osean, la dansul am ajuns intr-un final. Dansul m-a pus pe picioare de fiecare data cand am suferit vreo accidentare. Ce conteaza este CAND m-a pus pe picioare. Adica a doua zi. :)) Dar asta nu e totul. Pentru ca dincolo de tratamentele si terapiile prescrise, Dl. Osean m-a ajutat sa accesez maximul de potential fizic si nu numai de care eram capabil, in perspectiva acestei curse. Nu intru in detalii.

Si au mai fost cateva persoane dar nu vreau sa le amintesc aici.

Pe umerii oamenilor astora pun o foarte mare parte din reusita mea de la UltraBalaton. Fara sprijinul lor mi-ar fi fost cu mult mai greu.

Asa ca daca vrei sa reusesti, cere ajutor, cere sfaturi, de la oricine crezi tu necesar. Orice ajutor e binevenit si fii gata sa faci si tu la randul tau la fel pentru altii. Nu reinventam roata si cine vrea sa asculte are de unde primi informatia.

Sa mergem mai departe insa, trebuia sa fac si eu ceva, doar nu ma ducea nimeni in carca 220 km. :)

Poveste trimisa de Vlad Tanase.


Adauga comentariuNici un comentariu.