Ro Club Maraton
Centru testare performanta sportiva Superfit
Home | Sitemap | Contact
Ultimele postari pe forum UK FR DE HU IT GR JP 223900.05 km alergati de noi      Concursuri Antrenament Nutritie Sanatate Alergatori Povesti Produse
Home Ro Club Maraton Competitii nationale Calendar AIMS Maratoane in lume FORUM Galerie media Contact

Sondaj de opinie

Care este ritmul cu care alergi un maraton? *
3-4 min/km
4-5 min/km
5-6 min/km
6-7 min/km
> 7 min/km


Nota : campurile cu * sunt obligatorii.


Arhiva sondaje de opinie




Sunteti aici :: Povesti » Profil de alergator - Florin Simion

Profil de alergator - Florin Simion

Cateva date despre tine: varsta, profesie, ocupatie...

Sunt un sagetator de 30 de ani, nascut de Ziua Nationala (1 Decembrie). Am terminat Facultatea de Litere, sectia Romana-Engleza si am profesat in domeniu (Profesor de engleza) cca 1 an. Am schimbat domeniul de activitate datorita pasiunii pentru Sport. Am lucrat pentru un portal web de pariuri sportive.

La aproape 27, am schimbat compania, dar tot in domeniul Internet, companie (Infoturism Media) pentru care lucrez si acum ca Brand Manager si Consultant Vanzari. Acest cadru profesional mi-a permis sa promovez si sa inchei Parteneriate Media si de sponsorizare chiar cu Maratoane (Hercules Maraton, Eco-Maraton, Maraton Apuseni, Maratonul International Cluj, Triatlon "Fara Asfalt", Ciucas Trail Running si Maratonul Piatra Craiului).

Cand te-ai apucat de alergare si de ce?

Alerg inca din scoala generala. Mi-a placut mereu proba « de rezistenta ». Mai ales pentru ca acesta era lucrul la care ma pricepeam cel mai bine. La sfarsitul liceului (anul 1999) cred ca am participat la primul Cros. In anul 2000 am alergat prima mea cursa de SemiMaraton (in cadrul Maratonului Bucuresti). Fara antrenament specific, fara echipament si alimentatie adecvate, am scos un timp de cca 1h46. In urmatorul an (dupa 1 luna de antrenament, dupa capul meu), am imbunatatit timpul cu 10 min (1h36). Si tot asa, an de an, am alergat 4-5 crosuri pe sezon, daca se intampla sa aflu de ele. In 2005 si 2006 am alergat la Bucuresti Macadam (curse de cca 12, respectiv 9 Km).
In 2007 si 2008 am alergat din nou SemiMaraton in cadrul DHL Maraton, cu foarte putin antrenament (cu timpi de cca 1h46). Acelasi timp l-am scos, si la MIB 2009 (proba de Half-Marathon).
2009 a fost anul Primului meu Maraton. Dar a fost unul pe munte (Maraton Piatra Craiului), la care m-am prezentat in echipament de munte (bocanci, pantaloni de munte, hanorac polar, rucsac maricel). Am terminat putin sub 8 ore, cu crampe si intinderi. Exact la fel s-a intamplat la MPC si in 2010. Tot in 2010 am avut un alt maraton montan, Ciucas Trail Running (6h45), tot cu bocanci si crampe. Singurul antrenament pentru montane era reprezentat de alergarile pe dealurile din zona in care am copilarit si unde mergeam des chiar si in timpul facultatii.
O cursa deosebita in 2010, a fost un 10K in Malta in oraselul Attard (26 Septembrie) in timp ce petreceam Luna de Miere impreuna cu sotia mea. Am primit chiar si o cupa (care nu era pentru mine), datorita faptului ca eram un oaspete neinvitat, dar unul special pentru localnici. Am alergat acolo cu drapelul Romaniei. (https://picasaweb.google.com/101831109556541277076/MaltaSeptember2010HoneyMoon#5531295589979547362).
Anul 2011 a fost si este unul cu totul special.
Am 12 maratoane alergate : 7 pe munte (din care unul in afara tarii - Grecia) / 5 pe sosea. 2 au fost supermaratoane (sosea), iar alte 2 au fost de 45 KM.
Am alergat primul Maraton pe plat, la Cluj (3h25). Am realizat PB la SemiMaraton (1h29) la Sfantu Gheorghe, unde am obtinut si primul Podium (Locul 2 la categoria de varsta). La MIB am facut PB - 3h09.
In 2011 am alergat si prima stafeta (la Sfantu Gheorghe), primul concurs in Echipa (Marathon 7500 Bucegi - Proba Hobby), impreuna cu Marius Dumitrel ; am avut o prima participare la un Triatlon (stafeta : alergare + inot) si primul duatlon (stafeta : alergare).
Numarul mare de concursuri si rezultatele superioare au venit pe fondul unor schimbari :
-  Am devenit membru Ro CLUB ; am intrat intr-o comunitate care nu inceteaza sa ma motiveze si sa ma incurajeze
-  Am achizitionat echipament
-  Am adaptat alimentatia
-  Am citit articole din domeniu
-  Am un calendar de evenimente, personal si un grafic al antrenamentelor
-  Am sustinatori infocati
-  Am creat un blog dedicat alergarii (participarile la concursuri si altele), dar si fotografiei si calatoriilor
-  Sunt pe cale sa ma legitimez la un club
-  Am sprijinul sotiei mele (care m-a indemnat insistent in 2010 sa incep sa ma antrenez specific). La unele concursuri participam impreuna.
 Acum alerg pentru sanatate,   stare de bine, testarea limitelor, conditie fizica, oportunitati de calatorie, acumulare experienta in organizarea de evenimente sportive.

Cum ai ajuns sa alergi maraton ?

In viata, in cariera, dar si in   sport pleci de undeva de departe (sau de jos) si tinzi la ceva mai mult, mereu mai mult sau mai bun. De mic copil, ascultam si reascultam povestea soldatului de la Maraton, spusa de tatal meu. Am practicat atletism, la varsta de 10 ani, dar pentru scurt timp (6 luni). Mi-am promis atunci ca odata si odata voi face sport de calitate (daca nu va fi chiar sport de performanta). Ani de zile urmaream cu sufletul la gura competitiile de atletism.
In 2000 am vrut sa particip direct la Maraton, dar m-a temperat o doamna in varsta, de la Federatie. Am ramas pentru 9 ani de zile, doar cu semimaratoane. Primele 3 maratoane au fost pe munte (dar le-am considerat mai mult o aventura). In Februarie 2011 am inceput antrenamentele serioase, iar primul maraton clasic l-am alergat   la Cluj. In timpul cursei m-am felicitat ca ma antrenasem. Ma simteam foarte bine. Era o placere sa alerg.
 (Am relatat acest aspect al drumului catre Maraton si in articolul despre Olympus Maraton: http://florinsimion.com/blog/?p=397).

Cum te-ai pregatit pentru MIB2011?

Pentru MIB aveam de luat o Revansa. Aveam deja curse de semi, alergate. Revansa era fata de toate acele   aspecte din viata care m-au impiedicat sa alerg mai curand Maratonul la Bucuresti (in 2010, aveam programata o nunta, ca fotograf). Mi-am dorit un antrenament specific, dar nu a fost cazul. Erau prea multe competitii inainte de MIB (din care 2 maratoane montane). Asadar am luat aceste concursuri pe post de antrenament. Aveam mai mult nevoie de odihna, decat de antrenamente. Cea mai lunga alergare a fost de   16 KM, cu 10 zile inainte. Ma simteam pregatit fizic, dar mintea era prea relaxata. Ma gandeam la cu totul alte concursuri. MIB devenise o cursa obisnuita (cea mai importanta, dar obisnuita). Nici target-ul nu mai era unul clar: ci doar sa alerg bine (chiar foarte bine). Doream evident, sa cobor sub timpul de la Cluj. Un 3h 15 ar fi fost mai mult decat OK, dar in sinea mea simteam ca pot si mai mult.
Cred ca cineva, acolo sus, a aranjat sa nu trag prea tare la MPC (care avusese loc cu doar 1 saptamana inainte). Muschii de la picioare bubuiau de incordati ce erau. Dar asta imi dadea incredere.
Am fost pe o bucata din traseu cu 2 zile inainte de maraton si am ramas cu senzatia ca traseul e fain si rapid.

Ai avut o strategie privind cursa?

Principala strategie era sa nu intarzii la Start. Am mai patit eu, din astea. Am reusit, cu emotii, dar am reusit. Planul era sa ascult muzica cat mai energica, sa o zaresc pe Mariana (sotia mea), la fiecare tur, sa nu pierd prea multa energie prin binecunoscutele sarituri si gesturi pentru camera foto. Toate acestea: pentru starea de bine.
Dar pentru tentativa de PB...mi-am dorit sa fie racoare si sa ploua. In lipsa caldurii, aveam sa ma opresc mai putin pe la punctele de alimentare sau sa nu ma opresc deloc, ceea ce ar fi insemnat timp castigat si mentinerea ritmului (lucru bun pentru moral). Descoperisem de curand ca pot sa tin aproape de un alt alergator, putin mai rapid ca mine. Asa ca tinteam sa gasesc asa ceva. Desi antrenorii nu ar recomanda asa ceva, eu mi-am propus primele 2 ture mai rapide si ultimele 2 ceva mai lente, dar fara diferenta mare intre ele.

Cum te-ai descurcat in timpul cursei?

As vrea sa povestesc amanunte picante, despre lupta cu corpul si mintea. Dar nu e cazul.
De la inceput la sfarsit m-am simtit excelent, cu ritm prea rapid fata de ce reusisem pana atunci. Am alergat mult mai lejer decat ma asteptam. Fara dureri si neplaceri. A fost o cursa minunata. Vremea pentru mine a fost ca o binecuvantare. Am reusit sa mentin ritmul (adaptat pentru nivelul de oboseala). Am avut mintea limpede si nu am facut greseli mari (parerea mea). Am reusit sa nu ma opresc desi mai bine de o tura (cautam toaletele ecologice) cu privirea. M-am incarcat la maxim cu energie sufleteasca de la sustinatorii de pe traseu (mai ales de la Mariana si de la colegii de club). Recunosc ca m-au ajutat: gelul de la inceput si activatorul (luat la KM 32). Asa cum credeam ca se va intampla, un imbold puternic mi l-a dat muzica (din MP4 Player). Depasit fiind de liderii africani ai cursei, nu m-am demoralizat; dimpotriva, stilul lor mi-a dat incredere (nu de alta, dar eram convins ca alerg si eu intocmai ca un kenyan; Mariana chiar m-a comparat cu ei; si nu doar pentru ca sunt la fel de skinny). Dar cel mai mult, m-am simtit ca un MdA (masina de alergat).

Ce probleme ai intampinat?

Ehe, am avut probleme serioase: Trupa vesela cu boxe, de la Timpuri noi, avea numai muzica Latino. Pe unii sustinatori de pe margine nu i-am recunoscut. Doamnele in varsta cu umbrele erau prea grabite la trecerile de pietoni, ca sa ne cedeze trecerea. Multiplele depasiri alternative cu Hiroko Ogawa m-au zapacit de cap. Eram prea inghetat ca sa ma opresc la toaleta. Dar, oricat as incerca nu-mi amintesc sa fi avut probleme serioase. M-a speriat doar constientizarea faptului ca pentru un timp de cca 3h ore, ritmul devenise incredibil de alert, pentru ceea ce eram eu obisnuit.

Ce amintiri ai din timpul cursei?

Pe langa cele enumerate mai sus, am intalnit momente emotionante: cupluri (fata-baiat) alergand in timp ce se tineau de mana; sange pe tricourile catorva maratonisti; alergatori italieni de peste 35 de ani, foarte buni; efortul urias si incrancenarea ultimului sosit la proba de SemiMaraton; intalnirea pe traseu cu prietenul meu cel mai bun, Alex Axon, aflat la primul semi-maraton; fata vesela a lui Tarzan (Hadrian); sotia mea, indurand frigul si ploaia pentru mine; trecerea liniei de sosire de mana cu Ionut Purcea (aflat la primul maraton); primirea medaliei de la o prietena foarte buna: Oana Bursuc.

Ai avut emotii?

Am avut emotii cu ajunsul la ora de start. Am avut trairi deosebite la fiecare trecere prin poarta de Start. Incercam sa zambesc, pentru a se vedea ca ma bucur de alergare. Iar Finish-ul a fost chiar foarte emotionant, terminand de mana cu alt maratonist.

Cum te-ai simtit dupa cursa? (fizic si psihic)

De cum m-am oprit, muschii de la picioare mi s-au blocat. Dar senzatia sufleteasca a fost una minunata. Alergasem un Maraton superb, cu atmosfera faina, si mai ales un timp excelent pentru mine (3h:09). M-am simtit sportiv, mai cu seama pentru faptul ca am ajuns in acelasi timp cu multi sportivi legitimati.
M-am simtit impacat. Reusisem sa alerg un maraton in ritm bun, fara erori mari, fara dureri, cu zambetul pe buze in mare parte; dar, cel mai placut sentiment, alergasem un maraton inconjurat de foarte multi oameni dragi.

Ce ti-ai propus pentru viitor?

Urmarea nu poate fi alta decat o tentativa de a cobori sub 3h. Am ocazia la Torino pe 13 Noiembrie, dar m-as multumi sa se intample si in prima parte a anului 2012. Tot pentru 2012 mi-am propus sa alerg si sa fac un fel de turism sportiv in Europa (3-4 maratoane). Un vis de-al meu este sa particip la un ultramaraton si chair la o competitie pe etape.
Insa principalul obiectiv ar fi un antrenament specific pentru Maraton si curse lungi. Ar mai fi si nevoia de a-mi imbunatati pozitia si miscarea corpului.

Cat de importanta este alergarea in viata ta?

Ma sperie deja cata atentie si importanta acord alergarii. Consum ore intregi studierii listelor de participanti, clasamentelor si a detaliilor despre concursuri. Trimit zeci de mailuri catre organizatorii de evenimente sportive (alergari).
Imi place sa cred ca ma impart intre placerea de a alerga si dorinta de a obtine rezultate.
Viata mea s-a adaptat alergarilor: le trimit prietenilor prin e-mail, poze si povestile de la concursuri; imi invit prietenii la diverse alergari, ca fiind o ocazie buna de a ne revedea; postez zeci de linkuri despre maratoane si crosuri; petrec ore intregi relatand pe blog experientele de la concursuri; fotografia (ca pasiune) a pierdut mult teren, in defavoarea alergarilor. Programul meu zilnic este facut in functie de posibilitatile de antrenament.
Prin aceasta pasiune, am facut si acte de caritate, mi-am imbunatatit starea fizica si psihica, am indemnat multi cunoscuti sa alerge, am promovat spiritul competitional, am oferit informatii si am promovat evenimente (am intermediat chiar oferirea unor premii).
Probabil fierbe prea mult in mine sangele de alergator. Sper sa nu epuizez entuziasmul si placerea prea curand. Am in jurul meu oameni care ma sustin, dar si oameni care ma tempereaza.


Adauga comentariuNici un comentariu.

Afisare 24 din 47.
1 2 >
Pagina 1 din 2




Afisare 21 din 248.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 > >>
Pagina 1 din 12


Alte articole despre Povesti
Ice Power Sponser Lysi Isostar Travel House Nike Flanco Salomon Centrul de nutritie Superfit Seba Med

Compress SportNutricultNewsmanphoto-marathon.ro

Home | Ro Club Maraton | Competitii nationale | Maratoane in lume | Antrenament | Nutritie | Sanatate | Povesti | Termeni si conditii | Contact
Copyright Ro Club Maraton 2018. Toate drepturile rezervate. - Website realizat de PHP Coder  si Triumf ®
Fondator Serban Damian, 2007